Zboruri în spațiu, violență etnică… „America a revenit cu cincizeci de ani în urmă!”

Paralela este izbitoare între perioada actuală din Statele Unite, marcată de revolte majore în urma decesului unui bărbat afro-american și anii ’60, spune profesorul Jean-Éric Branaa.

Jean-Éric Branaa este lector la Universitatea Paris II Panthéon-Assas și cercetător la centrul Thucydide și la institutul IRIS. A publicat recent « Joe Biden: al treilea mandat al lui Barack Obama ».

El a acordat un interviu pentru publicația franceză Le Figaro, pe care îl reproducem în continuare.

Joi seară, Elon Musk a făcut echipă cu NASA pentru a permite Americii să-și recapete independența în zborul spațial; și, în același timp, strada se ridică pentru a face „dreptate” lui George Floyd, un american de culoare ucis în timpul arestării. Ne-am întors în America anilor ’60?

Jean-Éric BRANAA – Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi, este foarte asemănător. Această cucerire spațială reprezintă visul american de a merge mai sus, mai puternic, mai departe. În 1968, la fel ca săptămâna aceasta, am asistat la triumful tehnologic al Statelor Unite. Însă există o parte a populației care nu profită deloc de acest vis american, dar care ar dori să facă parte din el. Cred că ne-am întors cu 50 de ani înapoi, da.

Populația de culoare pare să fi fost mai grav afectată de coronavirus, deși reprezintă doar 13% din populația Statelor Unite, ceea ce a evidențiat anumite disparități sociale…

Evident, a fost un efect al izolării. Comunitatea afro-americană este mai fragilă decât restul societății. Mai săracă, ea a avut întotdeauna mai multe probleme de acces la angajare, cultură, educație, asistență medicală… Există și o rată mai mare a delincvenților în rândul ei.

Dar americanii de culoare cred că justiția este mai severă cu ei decât cu albii. Toate acestea s-au agravat în timpul crizei de sănătate. Moartea lui George Floyd este resimțită ca o altă nedreptate. Mai presus de toate, vine într-un moment în care li se promite o „lume de după”.

Putem vorbi despre concretizarea unui „război cultural” pentru a relua cuvintele jurnalistului Rod Dreher? Potrivit acestuia, încă din anii ’60, stânga academică și media au răspândit ideea că negrii sunt asupriți și că furia lor este legitimă…

Da si nu. Acest lucru nu este în întregime greșit. O să reformulez: anii ’60 au fost marcați de nașterea „progresismului”, am vrut să schimbăm societatea. Schimbarea societății implică o îmbunătățire pentru unii, dar va fi în mod obligatoriu în detrimentul altora. Cererea de îmbunătățire a fost foarte puternică pentru toate minoritățile în general: homosexuali, americani de culoare, hispanici etc.

La fel ca în princpiul vaselor comunicante, cel care suferă cel mai mult este bărbatul alb, care de ani de zile își pierde continuu puterea. Fără mult zgomot, pentru că în zonele urbane asta s-a întâmplat destul de natural. În mediul rural însă, procesul s-a blocat. De fapt, nu s-a schimbat nimic acolo. Când mergeți în centrul Statelor Unite sau în zonele rurale, puteți vedea că America veche este încă acolo, ceea ce contrasteaza semnificativ cu orașele.

Când a sosit la putere Donald Trump, a existat un fel de revansa, pentru că oamenii din mediul rural au votat pentru ca Trump să le dea înapoi drepturile pe care le pierduseră.

Trump își spune că dacă lucrurile merg prost în stradă, cei care nu sunt acolo vor vota pentru el

De exemplu, în SUA, pentru a intra la universitate, dacă cel care recruteaza are de ales între două dosare similare va alege persoana de culoare. Aceasta se numește „discriminare pozitivă” și este rasism invers. Într-adevăr, dezbaterea este părtinitoare, deoarece este foarte greu de evaluat. Societatea trebuie să avanseze și asta este partea grea a acestei dezbateri.

În 2016, Donald Trump a deschis un fel de supapă pentru oamenii din zonele rurale. A simțit nevoile lor și a promis că va restabili America pe care o cunoșteau. Într-un fel, sloganul „ Make America great again» ” este „Vă voi duce înapoi”.

Cu tweet-urile sale provocatoare și decizia sa de a considera grupările de extremă stanga drept organizații teroriste, Donald Trump divizeaza populația mai mult ca oricând. Își joacă viitorul electoral din noiembrie?

Trump joacă un joc periculos. Și din nou ne întoarcem în anii 1960. Repet, anii 1960 au reprezentat în primul rând lupta împotriva războiului din Vietnam, a fost tinerețea împotriva celor bătrâni, liberalismul împotriva conservatorismului. Aleșii momentului, Wallace și Nixon, divizau și ei populația. Dar aceasta a fost strategia lor: conservatorii, pe care îi putem numi „oamenii buni”, să se certe cu ceilalți.

Trump vrea să folosească aceeași rețetă, așa că vrea să divizeze. Își spune că dacă pe stradă lucurile merg foarte prost, cei care nu sunt acolo îl vor vota. Doar că problema este că cei de pe stradă nu sunt boemii cu plete din anii ‘68, ci o societate tânără. Vor mai multă generozitate, repartizare, incluziune. Unele dintre aceste evenimente au un gust de 1968, minus revoluția. Ideea de a distruge pentru a reconstrui nu există. Universitățile nu se vor revolta si nici nu se vor reinventa. Va exista cu siguranță un impact asupra alegerilor prezidențiale. 8% din comunitatea afro-americană a votat pentru el în 2016, dar acum îi va uni pe toți împotriva sa.

„Când începe jaful, începe să se tragă” este un citat istoric cu o conotație rasistă

Sâmbătă, Ministerul Apărării a ordonat militarilor să se pregătească pentru a desfășura misiuni polițienești, lucru care nu s-a mai făcut de la revoltele din Los Angeles din 1992 pentru Rodney King. Ar trebui să ne temem de o escaladare?

Trump a spus de la început „Când începe jaful, începe să se tragă” («When the looting starts, the shooting starts»). În realitate, acesta este un citat istoric. Această frază a fost rostită de șeful poliției din Miami, Walter Headley, în 1967, ca răspuns la revoltele rasiale.

La vremea respectivă, fraza era rasista deoarece forțele de ordine încă luptau contra drepturilor civile pentru americanii de culoare. Această propoziție a fost o problemă. Nu revenit asupra ei, ceea ce poate fi considerată o provocare. Dacă există oameni care jefuiesc și armata va interveni, asta nu va șoca pe nimeni. La un moment dat, va trebui ca ordinea să fie restabilită.

Problema nu este desfășurarea armatei, ci faptul ca a spus că va trage în mulțime. Pentru că mulțimea este poporul american pe care el trebuie să-l protejeze.