„Woke-ismul nu este o fantezie, ci o revoluție culturală în curs”, avertizează eseistul Clément Viktorovitch

Jurnalistul și eseistul Clément Viktorovitch, autor al unei cărți remarcabile pe această temă, răspunde celor care neagă realitatea activismului woke și atribuie denunțul său numai conservatorilor. El descifrează această retorică a negării, deja desfășurată pentru a minimiza existența islamului de stânga.

Într-o postare care se prezintă ca o actualizare sub semnul „verificarea faptelor”, Franceinfo a postat un articol al lui Clément Viktorovitch, specialistul său în „decriptarea discursurilor politice” dedicat cuvântului „woke”. După ce a remarcat că mai mulți miniștri ai actualului guvern francez, precum și fostul prim-ministru Édouard Philippe, au atacat „cancel culture” și „wokismul”, academicianul vrea să explice originea cuvântului și se răfuiește cu cei care îl folosesc.

„Trezit”

Are dreptate când afirmă că acest adjectiv, derivat din argoul americanilor de culoare, a fost folosit în primele zile ale mișcării Black Lives Matter și că apoi a fost răsturnat în mod critic de oponenții intelectuali ai „luptătorilor justiției sociale” care terorizează campusurile nord-americane. Am putea reda cât mai exact sensul cuvântului woke prin laboriosul participiu trecut „conștientizat”, folosit anterior în vocabularul stângist. El îi desemnează, de fapt, pe cei care, printre minoritățile etnice, sexuale, religioase etc. au devenit conștienți de opresiunea la care ar putea fi supuși și rămân „în alertă”, mobilizați pentru a lupta.

Se referă la ideea de „rasism sistemic”, sau „rasism 3.0”, potrivit lingvistului american de culoare John McWhorter. Spre deosebire de „rasismul 1.0”, nu este vorba despre prejudecăți sau comportament individual, ci despre o focalizare pe rezultatele comparative, obținute în toate domeniile de membrii etniilor, luate în ansamblu. Deci, de exemplu, dacă notele la matematică ale elevilor negri sunt mai mici decât cele ale elevilor albi, atunci este de vina „rasismul” exercițiilor și testelor de performanță propuse elevilor la această materie și, mai departe este vina „rasismului” care persistă insidios în structurarea societăţii americane în ansamblu. De aici și apelul la „decolonizarea matematicii”, așa cum o cer acum un număr de academicieni.

„Termenul trezit a fost abandonat treptat de susținătorii săi… și reluat de adversari”, continuă Viktorovitch, „adică dreapta conservatoare americană, cu Donald Trump în frunte”. Asta este ceea ce se întâmplă acum în Franța. Cuvântul nu merită să fie considerat un concept politic autentic, ar fi un simplu „cuvânt respingător”, menit să „facă să existe” o amenințare imaginară, pe scurt o armă de descalificare în masă folosită împotriva discursului de stânga.

„Este și cazul”, adaugă Viktorovich, „islamismului de stânga, care nu ar avea mai multă credibilitate. Ne amintim cum, în fața îngrijorărilor exprimate de ministrul Învățământului Superior, Frédérique Vidal, CNRS a difuzat un comunicat de presă în care afirmă că ‘islamo-stângismul’ este un slogan politic utilizat în dezbaterea publică, dar nu corespunde cu nicio realitate științifică. Acest termen prost definit este subiectul multor poziții publice, forumuri și petiții”

O himeră

Procesul este întotdeauna același. Acela al negării, deghizat în autoritatea științei. „Circulați, nu e nimic de văzut”. Expresia a fost deja folosită pentru a aborda preocupările legitime ridicate de introducerea teoriei de gen în școli: conceptul este greșit, nu se referă la nicio realitate „științifică”, este o invenție a gândirii conservatoare, o himeră branduită pentru a speria oamenii și a interzice dezvoltarea cercetărilor în aceste noi domenii legitime de investigație care ar fi studiile de gen, decoloniale și postcoloniale, indigene, „intersecționale” și, din ce în ce mai multe, apariția „chestiunii rasiale ca domeniu legitim de studiu”. Pe scurt, tendința de „rasializare a chestiunii sociale”.

Cei care încearcă să limiteze folosirea cuvântului „trezit” la sfera „reacționară” ar trebui să-și amintească că Barack Obama, care nu trece drept un arheo-conservator sau un etno-populist, folosește cuvântul în mod obișnuit. El i-a avertizat în mod repetat pe tinerii activiști de stânga împotriva acestei ideologii puritane și exclusiviste. Astfel, în fața unui public de studenți care a venit să participe la Summit-ul Fundației Obama în octombrie 2019, fostul președinte a spus: „această idee de puritate, de a nu compromite niciodată și de a fi woke politic – ar trebui să renunțati repede. Lumea este făcută din dezordine, conține ambiguități. Unii oameni fac lucrurile foarte bine – și… au defecte.”

În realitate, activismul woke, care a făcut ravagii în Statele Unite prin isterizarea dezbaterii publice, tocmai a aterizat pe țărmurile noastre. Cei care l-au adoptat ar dori să ne impună un sistem conceptual pe care îl consideră atât de evident încât constituie, în ochii lor, singura grilă de lectură posibilă a oricărui conflict social. Această Mare Revoluție Culturală Americană vizează Franța, deoarece cultura noastră politică conține anticorpi care o fac deosebit de rezistentă: universalism, raționalitate, secularism, anti-rasism autentic. Tocmai a început o bătălie intelectuală foarte intensă.

Sursa: Le Figaro