Vremea bună și temperaturile crescute pot bloca circulația coronavirusului. Ipoteza meteorologică revine în primplan

Pot revenirea primăverii și vremea relativ bună explica încetinirea epidemiei? Circulația virusului scade în Franta, spre exemplu, unde vârful epidemic a fost atins la mijlocul lunii aprilie. Iar tendința este observată în mare parte a continentului, conform cifrelor publicate de țările europene. Datele susțin teoria conform căreia coronavirusul urmează ciclul anotimpurilor. Ce ne spun ultimele studii despre această potențială legătură între vreme și circulația virusului?

Ce spun studiile?

Două studii recente sugerează, printre altele, că lumina soarelui are un efect protector împotriva SARS-Cov-2, relatează Futura Science.

Primul, realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Edinburgh (Scoția), concluzionează că mortalitatea este mai mică în zonele în care expunerea la soare este crescută.

Un efect al vitaminei D? Nu, spun cercetătorii. Deoarece au avut grijă să se concentreze asupra zonelor cu niveluri insuficiente de UVB pentru a facilita producția de vitamina D în mod semnificativ în organism.

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au prezentat o altă ipoteză. Expunerea la soare are ca rezultat eliberarea de oxid nitric (NO) prin piele. Studiile de laborator au arătat deja că acest lucru poate reduce capacitatea SARS-CoV-2 de a se replica.

De asemenea, s-ar putea ca rezultatele să fie legate de faptul – demonstrat de aceiași cercetători în trecut – că expunerea crescută la soare este legată de o sănătate cardiovasculară mai bună, cu o tensiune arterială mai mică. Bolile de inimă sunt cunoscute a fi factori de risc pentru Covid-19.

Al doilea studiu, efectuat la Universitatea din California, raportează dezactivarea eficientă a coronavirusului prin expunerea la soare. Cercetătorii au raportat că expunerea la soare a făcut posibilă, în practică, dezactivarea SARS-Cov-2 de opt ori mai repede decât prezic modelele matematice. Poate datorită unei acțiuni încă neidentificate a razelor UVA.

Ca parte a unui studiu realizat de centrul spitalicesc Valenciennes (Franța) și publicat în decembrie, trei cercetători au suprapus la rândul lor curba temperaturii și cea a internărilor la terapie intensivă în perioada 31 martie 2020 – 10 mai 2020. Rezultatele au arătat că odată cu creșterea temperaturilor scade număruln spitalizărilor din secțiile ATI. Același fenomen a fost în privința deceselor Covid, temperaturile în creștere fiind însoțite de scăderea numărului de victime.

Potrivit unei filiale private a Météo-France, virusului îi plac temperaturile cuprinse între 3 și 17 ° C și un nivel de umiditate între 35 și 85%. Prin extrapolarea acestor condiții la nivel global, luna ianuarie pare deosebit de favorabilă circulației virale, în timp ce riscul de transmitere scade considerabil pe măsură ce se apropie primăvara.

Cum se explică potențialul impact al temperaturilor?

Autorul principal al studiului realizat în Franța, profesorul Mehdi Mejdoubi, spune că trei factori care însoțesc creșterea temperaturilor ar putea explica scăderea numărului de cazuri grave și decese. Primele două sunt biologice, ultimul este social. Cu cât este mai cald, cu atât aerosolii – responsabili de răspândirea virusului – se usucă și se evaporă mai repede, limitând astfel riscul de răspândire.

Pe de altă parte, în timpul anotimpurilor calde sistemul nostru imunitar este mai rezistent, membranele mucoase fiind mai slăbite iarna și mai puțin rezistente la virusuri decât vara. În cele din urmă, cu cât vremea este mai frumoasă, cu atât oamenii trăiesc mai mult timp în aer liber și își aerisesc mai des locuințele.

O teorie care se confirmă în timp?

În octombrie anul trecut, revenirea virusului a fost pusă pe seama sosirii primelor zile reci ale toamnei, indiferent de comportamentul uman. În timp ce epidemia se relua încet, o creștere usoară a cazurilor fusese înregistrată pe continentul european.

„Ceea ce am văzut în emisfera sudică din iunie până în septembrie arată că presiunea din cauza sezonului rece este foarte puternică asupra acestui virus”, declară epidemiologul Antoine Flahault. „Care este rolul temperaturii și umidității și cât de mult contează comportamentul oamenilor? Este foarte greu de spus”, spune el. Dar datele disponibile sunt contradictorii încă.

„Există studii care spun că există într-adevăr o legătură între temperaturi și Covid – cu cât cresc mai mult, cu atât scade numărul cazurilor de Covid; există însă multe studii care arată că nu există nicio corelație și chiar un studiu norvegian care spune că, dimpotrivă, adică cu cât temperaturile cresc mai mult, cu atât virusul circulă mai intens”, afirmă Gilbert Deray, profesor de medicină și șef al serviciului de nefrologie de la Pitié-Salpêtrière.

„Cred că trebuie să fim atenți”, încheie el. „Trebuie să ne întrebăm: există o corelație care să creeze cauzalitate? Nu. Corelația este puternică? Nu. Dealtfel, virusul circulă intens în țări ca Africa de Sud, India sau Brazilia. Deci, dacă ar exista o influență puternică, am fi simțit-o”.

„Știm că există mai mulți factori care influențează nivelul de contaminare, vremea este unul dintre ei, dar nu este totul”, recunoaște Alix Roumagnac, președintele Predict Services. „Nu ne putem relaxa doar pentru că avem condiții meteorologice favorabile”, continuă el, argumentând că „studiile par să arate că vremea influențează într-o proporție de 25% transmiterea virusului”.

Sursa: LCI