Pentru publicul convins de pericolul vaccinurilor anti-Covid cu ARN mesager, declarația directorului Bayer reprezintă doar o validare a ceea ce au considerat de mult de la sine înțeles. O confirmare din partea companiei farmaceutice germane Bayer – care plănuise să producă vaccinul anti-Covid CureVac, dar a abandonat proiectul luna trecută.
„Un director Bayer admite public că vaccinurile ARNm reprezintă terapii genice și că, dacă nu exista pandemia, nimeni nu ar fi fost dispus să fie injectat”, arată o postare pe Twitter care transmite o secvență video de aproximativ 20 de secunde.
„Vaccinurile ARNm sunt un exemplu de terapie genică și celulară. Așa cum îmi place să repet, dacă am fi întrebat opinia publică în urmă cu doi ani: ‘Ați fi gata să urmați o terapie genică sau celulară?’, aveam o rată de refuz de 95%. Cred că pandemia a deschis ochii multor oameni către inovație, în moduri de neconceput în trecut.„
Secvența este autentică, preluată din discursul ținut de Stefan Oelrich, directorul unei divizii a grupului farmaceutic Bayer, la deschiderea Summit-ului Mondial al Sănătății 2021 (World Health Summit, WHS), desfășurat la Berlin în perioada 24-26 octombrie. Pasajul poate fi găsit în clipul video de pe contul oficial de YouTube al WHS, începând cu 1:37:40.
Evenimentul anual care, din 2009, reunește mulți oameni de știință pentru a discuta despre „provocările globale de sănătate”, se bucură de un mare sprijin politic, fiind plasat sub patronajul Germaniei, Franței, Comisiei Europene și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Dacă Stefan Oelrich a stabilit o legătură, în discursul său, între terapia genetică și vaccinurile cu ARN mesager – așa cum fac mulți opozanti ai vaccinului de luni de zile – grupul Bayer spune pentru 20 Minutes că este doar „o evidentă greșeală de exprimare”. „Vaccinurile ARNm nu se încadrează în terapia genică, așa cum termenul este înțeles în mod obișnuit”, adaugă compania.
O diferență majoră între terapia genică și vaccinurile ARNm
Terapiile genice constau, de fapt, potrivit site-ului Institutului Național de Sănătate și Cercetare din Franta (Inserm), „în introducerea de material genetic în celule, pentru a trata o boală”.
„Terapia genică a fost concepută inițial ca o abordare terapeutică pentru bolile monogenice (adică legate de disfuncția unei singure gene), oferind celulelor o genă „sănătoasă” capabilă să înlocuiască gena „bolnavă”. Astăzi, modalitățile și indicațiile sunt mult mai largi, cu 65% din studiile clinice referitoare la tratamentul cancerului”, continuă Inserm.
Zvonuri nefondate
Vaccinurile ARNm împotriva Covid-19, precum cele de la Moderna și Pfizer, spre deosebire de vaccinurile „tradiționale”, determină celulele noastre să producă proteina virusului, așa cum se întâmplă când virusul ne infectează. Ceea ce i-a determinat pe unii să se teamă de o modificare permanentă a celulelor și, prin urmare, de un risc grav pentru sănătate.
O teamă nefondată, potrivit numeroșilor oameni de știință chestionați încă de la apariția acestor vaccinuri. „Nu atingem genomul. Vom furniza pur și simplu o fotocopie a unei gene, sub formă de ARN. Fotocopia nu are scopul de a ne modifica genomul. Nu vom deveni ființe modificate genetic”, explică Nicolas Leulliot, specialist în structuri ARN.
Directorul Acceleratorului de Cercetare Tehnologică în Terapie Genomică de la Inserm, Anne Galy, spune, la rândul ei, pentru AFP Factuel: „Prin vaccinuri, introducem o moleculă de ARNm care face ca celulele imune să producă tranzitoriu proteina spike a virusului, care va încuraja limfocitele să reacționeze, dar acest ARN nu rămâne în organism.”
Sursa: 20 Minutes