În Melbourne, cinci milioane de oameni trebuie să stea din nou în casă. Autoritățile australiene au ales să izoleze locuitorii orasului, după izbucnirea unor noi focare de coronavirus în statul Victoria. Situația Australiei, o țară din emisfera sudică care intră în anotimpul iernii, ne determină să punem și mai acut întrebarea cu privire la natura potențial sezonieră a bolii.
Un studiu realizat de Mohammed Sajadi de la Universitatea din Virginia, cu sprijinul epidemiologilor de la Universitatea din Maryland și publicat în Jama Network Open la jumătatea lunii iunie, compară puterea cu care Covid-19 a lovit 50 de orașe din emisfera nordică în primul val al virusului, înainte de 10 martie. Oamenii de știință spun că epidemia a fost mai puternică în opt orașe, care aveau temperaturi cuprinse între 0 ° C și 10 ° C, si cu o umiditate de 5%.
Mai degrabă aerosoli decât temperatură
„Ar însemna să tragem prea repede concluziile”, spune Morgane Bomsel, director de cercetare la CNRS și cercetător expert în imunologie la Cochin Institute, pentru BFMTV.com.
„Sunt sceptică cu privire la sezonalitatea virusului. Pe ce ne bazăm? Pe corelații”, a adăugat ea. Specialistul amintește că virusul nu circulă în prezent doar în emisfera sudică.
„Există focare care apar în Europa, în China, chiar dacă, acolo, se pare, au reușit să controleze”.
Pe de altă parte, cercetătorul nu exclude ipoteza conform căreia iarna stimulează nocivitatea virusului prin alte mijloace decât temperatura. Astfel, mulți oameni de știință consideră că aerosolii, particulele fine care rămân în aerul mediilor închise, sunt de fapt vectorul principal al bolii, mai mult decât suprafețele de contact. 239 de experți chiar au scris în acest sens Organizației Mondiale a Sănătății.
Prin urmare, întrebarea despre sezonalitate ar putea fi o „problemă de comportament mai mult decât una de biologie”. Morgane Bomsel subliniază astfel importanța măsurilor de prevenție.