Coronavirusul suferă din ce în ce mai multe mutații, iar vaccinurile actuale ar putea deveni mai puțin eficiente. Cercetătorii consideră că trebuie să mizăm pe vaccinuri ușor de adaptat, unii politicieni speră că un ser va rezolva problema imunizării rapid. „Nu sunt convins că nu va fi nevoie să repetăm campania de vaccinare în octombrie”, avertizează Yves Gaudin, virusolog al Centrului Național de Cercetări Științifice (CNRS) din Franța.
Problema variantelor
În ultimele luni au apărut noi tulpini ale coronavirusului, diferite de versiunile împotriva cărora au fost dezvoltate primele vaccinuri. Tulpina britanică, care s-a răspândit deja în mai multe state din întreaga lume, pare totuși să pună mai degrabă o problemă de contagiozitate crescută decât de rezistență la vaccinuri. Dar, în fața altor variante, în special a celei sud-africane, primele studii indică o eficacitate mai mică a principalelor vaccinuri disponibile în prezent.
Pe ce tip de vaccin ne putem baza cel mai mult în această situație? Cercetătorii intervievați de AFP subliniază că provocarea este în primul rând de a adapta rapid serurile deja dezvoltate. „Există unele care sunt mai ușor de adaptat”, subliniază Sylvie Van der Werf, virusolog al Institutului Pasteur din Franța. „În mod clar, este vorba de cele bazate pe tehnologia ARN mesager”.
Vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna introduc secvențe de ARN care instruiesc celulele umane să fabrice proteinele prezente în coronavirus pentru a obișnui sistemul imunitar cu invadatorul. Respectivele secvențe ARN pot fi sintetizate foarte repede în laborator.
În schimb, vaccinurile AstraZeneca și Johnson & Johnson folosesc tehnica „vectorului viral”. Integrează materialul genetic în celule, dar au nevoie de un virus, diferit de coronavirus, care are rolul de „vehicul”. Sunt vaccinuri mai greu de actualizat.
În puțin mai mult de o lună, Moderna a lansat studii clinice pentru un nou vaccin, în timp ce AstraZeneca a avertizat că o astfel de muncă va dura șase luni. Dar „nu este sigur că există o diferență atât de mare între ARN-urile mesager și vectorii virali, odată ce luăm în considerare producția pe scară largă”, spune Julian Yang, virusolog la Universitatea din Leicester, Marea Britanie.
Vaccinurile ARN mesager necesită depozitare la temperaturi foarte scăzute, ceea ce complică etapele care urmează sintezei principiului activ.
Se aștepta Valneva
Cele două categorii menționate mai sus sunt, în orice caz, mult ușor de reconfigurat față de vaccinurile convenționale, numite „inactivate”. Acestea nu sunt încă aprobate în Europa, dar unul dintre ele, dezvoltat de Valneva, va fi distribuit în Marea Britanie până în toamnă.
În timp ce vaccinurile ARN mesager și cele bazate pe vectori virali se concentrează pe o mică parte a virusului – proteina S, cunoscută sub numele de „spike” – vaccinurile inactivate utilizează coronavirusul în ansamblu pentru a dezvolta răspunsul imun. „Oferă mult mai multe șanse de a învinge mutațiile”, a spus la începutul lunii februarie secretarul de stat al Marii Britanii, Nadhim Zahawi, considerând că acest vaccin ar putea fi, prin urmare, „incredibil de eficient”.
„Pentru moment, acest lucru nu a fost demonstrat”, spune Etienne Decroly, specialist în virusuri emergente la CNRS, vorbind despre un vaccin „universal” care nu mai necesită nicio adaptare. „Încercăm să o facem de zece ani împotriva gripei; din păcate nu am reușit încă, putem spune că lucrurile nu sunt atât de simple”, remarcă el, menționând că, în timp, virusurile tind să sufere mutații care scapă oricum vaccinurilor existente.
Ar putea fi contraproductiv să te bazezi prea mult pe vaccinurile cu virus inactivat. „Desigur, ar induce un răspuns foarte larg, dar ceea ce dorim este mai întâi un răspuns bun împotriva proteinei Spike”, spune dl Gaudin. „A dezactiva virusul poate deteriora uneori proteina”, limitând eficacitatea vaccinului, avertizează el.
Sursa: RTBF