UE| Statele membre trebuie să achite datoriile generate de criza Covid. Anularea lor este „de neconceput”, spune șeful BCE

Foto: Christine Lagarde alături de Emmanuel Macron

Unele voci cer o anulare directă a datoriilor generate de criza Covid-19, dar soluția a fost respinsă de autoritățile europene. Este „de neconceput” și ar fi „o încălcare a tratatului european care interzice strict finanțarea monetară a statelor”, spune pentru Journal du Dimanche (JDD) președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde.

„Regula reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai zonei euro”, a explicat Christine Lagarde pentru săptămânalul francez. „Dacă energia investită pentru a planifica anularea datoriilor BCE ar fi dedicată unei dezbateri privind achitarea lor, ar fi mult mai util! Unde vor fi alocate cheltuielile publice? În ce sectoare ale viitorului să investim? Acesta este subiectul esențial”.

„Toate țările din zona euro vor ieși din criză cu niveluri ridicate ale datoriilor”, a declarat Christine Lagarde. Dar „nu există nicio îndoială că vor reuși să o ramburseze. Datoriile sunt gestionate pe termen lung. Investițiile în sectoare care sunt cruciale pentru viitor vor genera o creștere mai puternică”.

Christine Lagarde și-a făcut cunoscută poziția și în trecut. Într-o scrisoare adresată europarlamentarului Manon Aubry și datată 5 februarie, șeful BCE a răspuns deja că „anularea datoriei publice de către BCE nu este compatibilă cu tratatele, deoarece ar încălca interdicția de finanțare […]. BCE și băncile centrale naționale ale statelor membre sunt împiedicate legal să acorde asistență financiară”, explică ea. „Permiteți-mi să menționez, de asemenea, că Uniunea Europeană se întemeiază pe statul de drept și că statele sale membre s-au angajat în mod liber și voluntar să respecte valorile comune”. O poziție deja specificată la mijlocul lunii noiembrie în timpul unei audieri în Parlamentul European.

Optimism reținut, pentru 2021

Șeful BCE rămâne optimist cu privire la anul în curs. „2021 va fi un an de redresare. Redresarea economică a fost întârziată, dar nu subminată. Este evident așteptată cu nerăbdare ”. Iar această redresare „va crea locuri de muncă și, prin urmare, ne va uni. Ne îndreptăm către o altă economie, mai digitală, mai ecologică, mai dedicată schimbărilor climatice și menținerii biodiversității”, a spus ea. Creșterea economică a zonei euro este estimată la „aproximativ 4%” anul acesta, după ce a scăzut cu 6,8% anul trecut.

Însă incertitudinea rămâne și trebuie luată în considerare, avertizează fostul director al FMI. „Nu suntem imuni la riscuri încă necunoscute” și „nu vom recupera nivelurile de activitate economică dinaintea pandemiei înainte de mijlocul anului 2022″, spusne ea. „Totul va depinde de politica de vaccinare și de progresul campaniilor”.

În mod similar, totul va depinde și de punerea în aplicare corespunzătoare a planului european de redresare, care trebuie „ratificat la timp, astfel încât Comisia să împrumute, așa cum a fost planificat în iunie”, susține liderul. În ultimele zile au apărut îngrijorări cu privire la acest punct, în timp ce unele capitale europene, inclusiv Roma, se confruntă cu răsturnări politice.

Dar, odată ce epidemia va fi depășită, activitatea va avea nevoie de sprijin pentru o vreme. Christine Lagarde solicită „să nu repetăm greșelile din trecut, cum ar fi închiderea bruscă a tuturor politicilor bugetare și a politicii monetare […] economia va trebui apoi să învețe să funcționeze fără ajutorul excepțional” al statelor, treptat, pe măsură ce contaminările scad și se confirmă revenirea la normal.

Apelul economiștilor pentru anularea datoriilor publice

Problema anulării datoriilor generate de criza Covid a fost dezbătută în ultimele luni. Peste 100 de economiști au lansat vineri un apel pentru anularea datoriilor publice deținute de BCE, pentru a facilita reconstrucția socială și ecologică după pandemia Covid-19

„Dacă plătim datoria, ea se va regăsi în altă parte. Fie ne împrumutăm pentru a plăti, în loc să ne împrumutăm pentru a investi, fie prin creșterea impozitelor, fie prin reducerea cheltuielilor”, explică economiștii.

Sursa: Le Figaro