Răspândirea coronavirusului prin tuse și strănut este binecunoscută, dar și atunci când vorbești proiectezi micro-picături invizibile de salivă.
Micro-picăturile de salivă generate de vorbire pot rămâne suspendate în aerul dintr-un spațiu închis mai mult de zece minute, potrivit unui experiment publicat miercuri, 13 mai, în jurnalul PNAS și care evidențiază posibilul rol al micro-particulelor în pandemia Covid19.
Răspândirea noului virus Sars-Cov-2 prin tuse și strănut este bine cunoscută, dar și atunci când vorbești, sunt proiectate micropicături invizibile de salivă, care pot conține particule virale. Cu cât sunt mai mici, cu atât rămân mai mult timp în aer, iar cele mai grele, din cauza gravitației, vor cădea mai repede pe pământ.
Transmiterea prin aerul expirat este des întâlnită în cazul virusurilor, cum ar fi rujeola, care este unul dintre cele mai contagioase virusuri cunoscute și este capabil să se transmită prin intermediul picăturilor microscopice, dar cercetătorii încearcă în continuare să cuantifice acest mod de contaminare pentru Sars-Cov-2.
Cercetătorii de la Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Rinichi au pus o persoană să vorbească într-o cutie închisă, în interiorul căreia a fost proiectat un laser. Fiecare picătură emisă a trecut vizibil prin laser, ceea ce a făcut posibilă cuantificarea numărului acestora în timp.
În aer aproximativ 12 minute
În experiment, persoana a repetat, cu voce tare, « Stay Healthy » („Rămâi sănătos”) timp de 25 de secunde. Picăturile au rămas în aer, în medie, 12 minute.
Ținând cont de concentrația cunoscută de coronavirus în salivă, oamenii de știință estimează că vorbirea cu voce tare poate genera peste 1000 de picături contaminate pe minut, capabile să rămână suspendate în aer timp de 8 minute sau mai mult, într-un spațiu închis.
„Această vizualizare directă demonstrează că vorbirea normală generează picături în aer, care pot rămâne în suspensie zeci de minute sau mai mult, și sunt capabile să transmită boala într-un spațiu închis”, concluzionează cercetătorii.
În lucrarea publicată în aprilie în jurnalul NEJM, aceeași echipă a observat că vorbirea în șoaptă producea relativ puține picături. Confirmarea nivelului de contagiozitate a lui Sars-Cov-2 prin vorbire și nu doar prin tuse sau prin picături de salivă care cad pe obiecte va ajuta la justificarea științifică a purtării măștii, acum recomandată în multe țări – și pentru a explica contagiozitatea ridicată a virusului.