Foto: Anders Tegnell, epidemiolog șef al Suediei
Pandemia reprezintă ocazia perfectă pentru poveștile ușor de spus. Unii oameni se remarcă prin faptul că sunt mai informați decât alții. Totuși, unii dintre ei greșesc… Suedia este un bun exemplu de conversație tipică.
Un sceptic susține că toate măsurile sunt inutile. Un inteligent care consultă reportajele mass-media îi va spune că există de zece ori mai multe decese pe cap de locuitor decât în Norvegia, Danemarca sau Finlanda; că Suedia tocmai și-a recunoscut eșecul adoptând măsuri mai dure; că suedezii sunt în mod natural distanți și mai disciplinați.
Cel mai informat dintre toți, cel care citește reviste precum Nature, The Lancet, The British Medical Journal, rețeaua JAMA sau Science, poate chiar să susțină că un studiu a dovedit că măsurile dure funcționează. Discuția se va încheia acolo și scepticul va fi respins. Totusi…
O mică epistemologie
În epistemologie, conceptul de « falsificabil » propus de Karl Popper aduce o altă perspectivă. Potrivit acestuia, cea mai bună metodă nu este cea care compilează cele mai multe fapte în favoarea unei ipoteze, ci cea care caută modalități eficiente de a o contrazice și nu reușește să o facă.
Practica științifică actuală, publicată în reviste de prestigiu, ignoră adesea aceste sfaturi. Este modul în care „studiile” disponibile se vor baza în principal pe observații corelaționale din țări care adoptă toate aceeași abordare, adăugând calcule matematice care sunt opace publicului. Ceea ce cere logica lui Karl Popper este mai degrabă să ne concentrăm asupra țărilor marginale care nu fac asta, pentru a vedea dacă rezultatul este diferit.
În acest scop, John Ioannidis este, printre altele, un adversar credibil și un epidemiolog care se opune nebuniei sanitare. Încă din 2005, el publicase „un studiu” explicând de ce majoritatea « studiilor » sunt false. Nu întâmplător el face parte dintre sceptici.
A compara Suedia cu alte țări europene este, din punct de vedere științific, mai relevant decât ceea ce reușește să identifice cel mai mare cercetător din The Lancet.
Performanța Suediei
O parte din public consideră că situația epidemiologică din Suedia este catastrofală în comparație cu alte țări. De exemplu, Germania este privită foarte bine. Unii susțin că Suedia a avut de sute de ori mai multe decese decât alte țări.
Însă realitatea este alta:
Performanța Suediei este, prin urmare, comparabilă cu cea a altor țări europene importante. Este un fapt care merită luat în considerare.
Suedia și-a înăsprit măsurile
Jurnaliștii și activiștii care militează pentru severitate sanitară au răspunsuri gata pregătite, cum ar fi prezentarea unei povești senzaționale de genul: „Tocmai și-au dat seama de greșeala lor și s-au răzgândit”.
Însă, oricine citește cu atenție acest articol va descoperi că Suedia nu a impus o izolare, restaurantele sunt încă deschise, iar măștile sunt obligatorii doar în transportul public. Autoritățile au înăsprit măsurile, dar este vorba doar de obligația restaurantelor și barurilor de a închide la 21:30 și de a prelungi perioada în care oamenii poartă măști în transportul public. Pe scurt, abordarea suedeză este încă ușoară.
Argumentul este relevant doar în logica binară. Suedia nu poate fi citată pentru a dovedi lipsa de sens a tuturor măsurilor, deoarece folosește unele. În privința spectrului de severitate, însă, țara este mai degrabă înclinata spre libertate.
Suedia are o situatie mai proasta decât vecinii săi
Comparația cu Norvegia, Finlanda și Danemarca este un contraargument simplist.
Harta și graficul de mai jos o demonstrează:
Celelalte țări scandinave nu aplică măsuri mai severe decât Suedia în ceea ce privește sănătatea. Niciuna dintre ele nu a impus izolarea.
Apoi, urmărind evoluția indicelui de severitate ale restricțiilor, se pare că Suedia a fost cea mai severă țară din cele patru (și nu, celelalte nu au un control mai bun la frontieră, deoarece este un exemplu de măsură mai bine direcționată și, prin urmare, mai ușoară)!
Cultura suedeză este diferită
Se spune că suedezii sunt în mod natural distanți și disciplinați. Nivelul discuției nu este științific, ci anecdotic. Este mai mult pe un argument de tipul „Știu un individ care a plecat în Suedia și a descoperit că…”
O modalitate simplă de a contrazice această ipoteză este de a cita exemplul regiunilor sau statelor care au adoptat măsuri mai flexibile.
Există Madrid contra celorlalte orașe spaniole:
Există Florida vs California și New York:
Dacă ar fi doar Suedia de citat ca exemplu, am putea da credibilitate ipotezei culturale. Dar locuitorii din Madrid nu sunt diferiți de spanioli, nici cetățenii din Florida față de cei din California.
Morala
În tărâmul corectitudinii politice domnește lenea. Cine vrea să fie campion de karate va studia mișcările pentru a obține centura neagră, nu pe cele ale unei centuri albe. Cel care își petrece timpul încercând să lupte cu unul mai slab nu va progresa niciodată.
Într-un concurs intelectual, este la fel. Oricine ia în considerare argumentele la modă difuzate de mass-media și apoi își petrece timpul repetându-le, alege calea ușoară. Nu se străduiește niciodată să îi observe pe cei care analizează mai multe surse și apoi gândesc critic.
Aceasta este lenea intelectuală. Ne domină.
Sursa: Contrepoints