de Alexandru Anghel
Traficul aerian a scăzut dramatic în toată lumea. Numărul călătorilor a atins un minim al ultimilor 10 ani. Însă experții, atât cei din sănătate cât și cei din aeronautică, ne spun că putem zbura în siguranță și că filtrele de care dispun aeronavele oferă un aer mai curat decât, de exemplu, cel de la sol, dintr-un magazin.
Totuși, ce schimbări sunt necesare la bord, ca să fim cu adevărat în siguranță? Dar în aeroport?
Tarom, cea mai veche companie aeriană de la noi din țară, reia din 15 mai mai multe curse, către Italia, Spania, Germania, Franța, Austria, Belgia, Marea Britanie, Olanda și Turcia și continuă să zboare către destinații considerate cu risc scăzut.
Dacă aveai zboruri programate până la această dată, ești îndemnat să reprogramezi sau să ceri banii înapoi.
Dacă urmează să zbori în perioada următoare, trebuie să știi și că majoritatea liniilor aeriene, printre care și Tarom, au suspendat serviciul gratuit de mese la bord și că oferă, la cerere, doar apă, pentru a limita interacțiunile pe parcursul zborului.
În plus, vei fi obligat să porți mască. Deja majoritatea companiilor aeriene cer asta, și nu doar la bord, ci și în zona de check-in, lounge și la poarta de îmbarcare. Practic, peste tot, de când ai intrat în aeroport. Și personalul de la bord va fi obligat să poarte echipament de protecție.
Printre propunerile trimise de Tarom către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vedem:
– reconfigurarea spațiilor din aeroport destinate pasagerilor și celor care îi însoțesc, în vederea asigurării distanței de protecție între persoane (marcarea traseelor de deplasare și a suprafețelor de staționare temporară, cum ar fi zona de check-in sau cea de recuperare a bagajelor de cală)
– ar urma să fie reconfigurate punctele de control de securitate, de control al trecerii frontierei și a spațiilor de grupare a pasagerilor în vederea îmbarcării. Cu toții știm îmbulzeala de aici și ne e greu să ne imaginăm cum vor putea fi respectate normele de siguranță fără niște reguli și marcaje stricte
– și numărul mijloacelor de transport/acces către și de la aeronavă ar trebui să fie mărit pentru a permite păstrarea distanței de protecție. Autobuze suficiente, configurate cu spații și marcaje de păstrare a distanței.
– înființarea spațiilor de carantinare în aeroport
– reconfigurarea fizică a cabinei de pasageri poate fi o soluție, dar este puțin probabilă. Orice schimbare în configurația constructivă a aeronavei presupune certificare realizată de producător și nu poate fi realizată într-un interval scurt de timp
– în costul călătoriei, transportatorul aerian poate asigura echipament de protecție (măști, mănuși, protecție pentru încălțăminte) și va instrui pasagerii privind folosirea lor
– screening de sănătate: pasagerii vor completa chestionare, temperatura le va fi măsurată de la distanță și vor fi efectuate teste rapide de identificare a pasagerilor contaminați
– modificarea procedurilor de operare, cu analiza de risc aferentă în cazul intervenției de prim-ajutor cu masca de oxigen asupra pasagerilor care poartă și mască de protecție
– aeronavele vor fi dezinfectate mai des, transportatorul aerian asigură, potrivit normelor internaționale, dezinfecția și dezinsecția.
Conform tuturor estimărilor, industria aeronautică va porni greu, cu motoarele pe jumătate turate. Rămâne întrebarea: Cât se poate merge așa, și cu ce costuri?
Ne putem aștepta ca transportul aerian să devină un produs de lux în condițiile actuale de siguranță impuse de pandemie?
