China a învins Covid-19. Zero cazuri domestice în majoritatea regiunilor, câteva zeci de cazuri zilnice importate, care sunt imediat izolate. Focarele care au apărut sporadic în ultimele luni au fost imediat zdrobite, prin carantinări promte și testare în masă.
Cum a reușit epicentrul epidemiei să eradicheze virusul într-un timp atât de scurt, când restul lumii se confruntă în continuare cu intensificarea circulației virusului? Ce este diferit în țara asiatică și nu poate fi implementat în alte regiuni de pe glob? Utilizarea forței și lipsa drepturilor cetățenilor. Este vorba despre libertatea pe care noi o iubim și de care avem atât de mare nevoie.
China impune blocaje dure acolo unde sunt raportate câteva cazuri de îmbolnăvire, pentru a evita extinderea unui eventual focar. La primele semne ale unui lanț de transmitere, populația este testată în masă. Obligatoriu.
Oficialii spun că metoda lor favorizează revenirea economiei. Prețul: libertatea cetățenilor care se află în zonele cu potențial de infectare.
Strategia chinezilor, definită drept „excesivă” chiar și de cei care au gândit-o, este unică în lume, dacă ne raportăm la marile puteri economice.
Partidul Comunist Chinez controlează viețile oamenilor în toate aspectele, acesta fiind factorul cheie care favorizează modul unic de gestionare a crizei. Autoritățile au acces nelimitat la datele personale, deci au putut dezvolta o amplă rețea de supraveghere și monitorizare, pentru a depista cu ușurință cazurile de contact. Fiecare regiune are obligația de a-și pune la dispoziție resursele, astfel încât zonele mai afectate să rămână pe linia de plutire.
În plus, sistemul de testare în masă este foarte bine structurat și organizat, prelevarea de probe se face în timp record, iar cetățenii nu pot refuza testarea.
În Europa, pe de altă parte, drepturile cetățenilor nu pot fi încălcate, libertatea de mișcare trebuie respectată, iar viața privată are întâietate. Restricțiile aplicate în primăvară, revenite, în parte, la începutul toamnei, au provocat valuri de nemulțumire și chiar proteste violente.
Sistemul chinezesc nu poate fi aplicat în lumea occidentală și nimeni nu și-ar dori asta. Însă deciziile autorităților din Europa sau Statele Unite par a fi aberante și haotice.
La polul opus se află Suedia, care nu a impus niciodată izolare, nu a apelat la reguli stricte, nu a închis afaceri. A transmis, în schimb, în mod consecvent anumite recomandări, încă de la începutul epidemiei. Și pare că a funcționat. Este însă un plan perfecționat special pentru particularițățile populației nordice.
Poate customizarea și realizarea unui scenariu original pentru fiecare regiune să fie soluția? Să fie oare indicat să oprim plagierea unui set de măsuri aplicat de alte state și să concepem unul adaptat condițiilor noastre? Poate.