Stockholm
Un vânt de libertate suflă prin teatre, stadioane și săli de conferințe. Până în prezent, Suedia a avut una dintre cele mai dure restricții asupra evenimentelor publice din timpul coronavirusului – nu mai mult de 50 de persoane. Dar ministrul Culturii, Amanda Lind, a promis o relaxare: „Dacă situația epidemiologică o permite și respectând distanțarea, începând cu 15 octombrie vom putea ajunge până la 500 de persoane”, a spus ea. Pentru Jesper Larsson, directorul Kulturhuset, marea scenă a artelor spectacolului din Stockholm, este o reală ușurare: „Făceam spectacole mai scurte, mai numeroase, dar devenise foarte complicat. Ajungem cu aceleași reguli ca într-un bar sau un restaurant, ceea ce este în cele din urmă logic.”. „Această schimbare înseamnă mult”, adaugă Björn Eriksson, de la Confederația Sportivă Suedeză. „Este un mare pas înainte”.
Masca, purtată de străini
O relaxare limitată, dar care pare oarecum suprarealistă în contextul celui de-al doilea val care amenință Europa. Când celelalte țări aplică noi restricții, închizând baruri și restaurante, impunând izolare, Suedia își slăbește corsetul și continuă să afișeze „recomandări” simple.
În timp ce vecinii săi poarta mască peste tot și în toate circumstanțele, regatul nordic rămâne singurul care nu o recomandă. Fie că este vorba despre transport în comun, școli, centre comerciale sau pe stradă, singurii oameni care o poartă sunt adesea străini sau persoane în vârstă. Până de curând, Anders Tegnell, epidemiolog șef și arhitect al strategiei suedeze, susținea că dovezile științifice pentru eficacitatea măștii sunt „surprinzător de slabe” și că ar putea prezenta un risc „mai mare de contaminare atunci când oamenii își ating fața”. Suedia preferă să se concentreze asupra măsurilor durabile, iar Lena Hallengren, ministrul Sănătății, precizează că „nu vom cere oamenilor să poarte masca ani de zile”.
Mesajul, de la începutul epidemiei, a fost întotdeauna același: rămâneți acasă la cel mai mic simptom, spălați-vă mâinile, țineți distanța
Acest cavaler singuratic din tărâmul nordic a trezit la fel de multă admirație pe cât a fost condamnat. Admirație și invidie, când europenii izolați îi priveau în această primăvară pe suedezi stând la soare în parcuri și relaxându-se pe terasele cafenelelor. Condamnare, uneori cu plăcere nedisimulată de a vedea subminat „modelul suedez”, când numărul deceselor a crescut sau când rata mortalității a ajuns la 581 pe milion de locuitori, mai mare decât cea a vecinilor scandinavi. Atitudini care ne împiedică să înțelegem adevărata originalitate a acestei strategii: consistența și viziunea sa pe termen lung.
„Diferența față de alte țări este că nu ne-am schimbat recomandările sau modul în care organizăm distanțarea fizică”, spune Anders Tegnell. „Deci, nu ar trebui să ne confruntăm cu un al doilea val, cum se întâmplă în alte țări care s-au izolat apoi au ieșit din izolare.”. De fapt, mesajul de la începutul epidemiei a fost întotdeauna același: rămâneți acasă la cel mai mic simptom, spălați-vă mâinile, țineți distanța, lucrați acasă, evitați transportul public, cu o mențiune specială pentru cei peste 70 de ani: izolați-vă!
Suedezii au încredere în liderii lor, de obicei respectă recomandările. Autoritățile i-au convins că lupta împotriva coronavirusului este „un maraton, nu un sprint” și că trebuie să aștepte pentru a vedea rezultate. Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor Infecțioase (ECDC), Suedia are una dintre cele mai scăzute rate de infecție, cu 42 de cazuri noi de Covid la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni. Doar 130 de pacienți sunt internați în spital, în jur de 20 la terapie intensivă, iar numărul deceselor s-a stabilizat, în jur de două pe zi.
« Explicația pentru cifrele foarte bune din Suedia este imunitatea populației » spune Johann Giesecke, fost epidemiolog șef și consilier al directorului general al OMS
De ce ? Aceasta este întrebarea pe care toată lumea o pune. Anders Tegnell subliniază durabilitatea măsurilor luate, care sunt mai bine înțelese și acceptate de cetățeni. Cu toate acestea, el rămâne foarte precaut atunci când discută despre imunitatea colectivă, care ar face posibilă încheierea unei epidemii atunci când aproximativ 60% din populație a fost în contact cu virusul. „Există doar două modalități de a opri o epidemie aeriană, cum ar fi coronavirusul: cu un vaccin sau prin obținerea imunității de grup”, amintește el. Aceasta din urmă nu a fost niciodată strategia noastră, deși o imunitate mai bună poate fi o consecință a măsurilor pe care le luăm.”.
Dar alții, precum Johann Giesecke, nu iau în considereare aceste precauții în exprimare. Pentru mentorul lui Anders Tegnell, fost epidemiolog șef, acum membru al grupului de doisprezece experți care îl sfătuiesc pe directorul general al OMS, imunitatea nu se limitează la simpla prezență a anticorpilor și poate joacă un rol important în controlul epidemiei: „Deși este nevoie de 60% imunitate pentru a opri o epidemie, un prag inferior – în jur de 25% – poate contribui mult la încetinirea acesteia. Explicația pentru numărul foarte scăzut din Suedia este acum imunitatea populației”.
Revenirea modelului suedez
Adeptă al « lagom », această artă de a trăi care susține moderarea în toate, Suedia nu pretinde victoria, dar apreciază că nu mai este denigrată public, ca la începutul epidemiei. Europa tocmai și-a redeschis școlile, în timp ce scandinavii nu se închiseseră niciodată. Guvernanții europeni susțin acum că trebuie să trăim cu virusul, așa cum Suedia făcut-o de la început. Presa locală a raportat chiar că prim-ministrul britanic Boris Johnson – acum adept al muncii de acasă în stil suedez – a vorbit cu Anders Tegnell înainte de discursul său televizat din 22 septembrie.
„Astăzi, toate țările Europei sunt mai mult sau mai puțin inspirate de modelul suedez, dar nimeni nu va admite, deoarece nu este corect din punct de vedere politic, a explicat recent pentru ziarul Svenska Dagbladet, Antoine Flahault, profesor de epidemiologie la Universitatea din Geneva. Acest model permite cetățenilor să participe direct în lupta împotriva virusului, fără legi sau reglementări obligatorii.”.
Pentru Kim Sneppen de la Institutul Niels Bohr din Copenhaga, „imunitatea” suedeză, adăugată la măsurile luate pentru a limita epidemia ar însemna chiar că „epidmia ar fi terminată” acolo.
Totuși, timp de trei săptămâni, Suedia a înregistrat o creștere a contaminării, cu peste 2.000 de cazuri noi săptămâna trecută. Rata pozitivității testului a crescut de la 1,2% la 2,4%. Pentru Anders Tegnell, Suedia „încet, dar sigur, merge în direcția greșită”, iar premierul Stefan Löfven și-a exprimat îngrijorarea într-o conferință de presă joi.
El s-a adresat cetățenilor: „Spălați-vă bine mâinile și faceți-o des, evitați să vă îmbrățișați prietenii, nu faceți petreceri acasă. Trebuie să perseverăm”- și le-a cerut angajatorilor să „creeze oportunități angajaților de a lucra de la distanță”. El a luat în considerare posibilitatea adoptării unor măsuri mai specifice, în special pentru Stockholm, cum ar fi carantina familială, adică izolarea persoanelor care locuiesc în aceeași casa cu un pacient Covid.
Sursa: Le Figaro