SUA| Interdicția federală de a produce virusuri letale în laborator a fost ridicată în 2017, deși existau temeri legate de crearea unui virus montru care poate declanșa o pandemie

Stanford Clinical Virology Laboratory, din Palo Alto, California. Cercetătorii analizează mutațiile SARS-Cov-2. Foto: AP

Oficialii federali au pus capăt în decembrie 2017 unui moratoriu impus în urmă cu trei ani privind finanțarea cercetării care modifică virusurile pentru a le face mai letale, arată un articol al New York Times postat publicat pe 19 decembrie 2017. O astfel de cercetare poate continua, spunea la vremea respectivă dr. Francis S. Collins, șeful National Institutes of Health (NIH), dar numai dacă un grup științific decide că beneficiile justifică riscurile.

Unii oameni de știință sunt dornici să continue studiile, deoarece pot arăta, de exemplu, cum virusul responsabil pentru gripa aviară ar putea suferi mutații în urma cărora ar putea infecta mai ușor oamenii sau ar putea oferi indicii care să ajute la dezvoltarea unui vaccin mai bun.

Criticii spuneau că cercetătorii riscă să creeze un virus monstru care ar putea scăpa din laborator și ar putea genera o pandemie.

Un grup guvernamental cere cercetătorilor să demonstreze că studiile lor în acest domeniu sunt solide din punct de vedere științific și că vor fi făcute într-un laborator de înaltă securitate.

Agentul patogen care urmează să fie modificat trebuie să reprezinte o amenințare serioasă pentru sănătate, iar cercetarea trebuie să producă instrumente – cum ar fi un vaccin – care ar fi în beneficiul oamenilor. În cele din urmă, trebuie să nu existe o altă modalitate, mai sigură, de a face cercetarea.

„Considerăm că este o politică riguroasă”, spune dr. Collins. „Vrem să fim siguri că facem acest lucru corect.”

În octombrie 2014, finanțarea federală destinată dezvoltării unor virusuri mai periculoase a fost oprită. Cercetările vizau virusul gripal și pe cele care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever (SARS).

Dar noile reglementări se aplică oricărui agent patogen care ar putea provoca o pandemie. De exemplu, s-ar aplica la crearea unui virus Ebola transmisibil prin aer, spunea dr. Collins.

A existat o dezbatere lungă și acerbă cu privire la proiectele – cunoscute sub numele de cercetări de „câștig de funcție” – menite să facă agenții patogeni mai letali sau mai transmisibili.

În 2011, a izbucnit un protest când laboratoarele din Wisconsin și Olanda au dezvăluit că încercau să modifice virusul gripei aviare H5N1 astfel încât să-l lase să se transmită cu ușurință între dihori, care sunt folosiți pentru a modela susceptibilitatea gripei umane.

Tensiunile au crescut în 2014, după ce Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a expus accidental lucrătorii de laborator la antrax și a transportat un virus gripal mortal la un laborator care ceruse o tulpină benignă.

Tot în 2014, NIH a găsit fiole cu variolă într-un congelator care fusese uitat vreme de 50 de ani.

Când a fost impus moratoriul, au fost oprite 21 de proiecte, a spus dr. Collins. În următorii trei ani, NIH a creat excepții prin care a finanțat zece dintre acele proiecte. Cinci erau legate de gripă și cinci erau legate de virusul MERS, un coronavirus purtat de cămile care a infectat aproximativ 2.100 de oameni de când a fost descoperit în 2012 și a ucis aproximativ o treime dintre ei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Cei care critică astfel de cercetări au reacții mixte. „Există mai puțin decât se vede”, a spus Richard H. Ebright, biolog molecular și expert în arme biologice la Universitatea Rutgers.

Deși a lăudat înființarea comitetelor de revizuire, el a spus că ar prefera grupurile independente celor guvernamentale.

El a dorit, de asemenea, ca regulamentul să acopere toate aceste cercetări, mai degrabă decât doar pe cele finanțate de guvern, precum și standarde minime de siguranță mai clare și un mandat conform căruia beneficiile „depășesc” riscurile în loc să le „justifice” doar.

Marc Lipsitch, epidemiolog care conduce Centrul pentru Dinamica Bolilor Transmisibile de la Școala de Sănătate Publică de la Harvard, a numit grupurile de evaluare „un mic pas înainte”.

Experimentele recente de ameliorare a bolii, a spus el, „ne-au oferit câteva cunoștințe științifice modeste și nu au făcut aproape nimic pentru a ne îmbunătăți pregătirea pentru pandemii. Totuși, riscăm să creăm o pandemie accidentală”.

Prin urmare, a spus el, a sperat că finanțarea unor astfel de lucrări va fi refuzată.

Michael T. Osterholm, directorul Centrului de Cercetare și Politică a Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, crede că unele laboratoare pot face astfel de lucrări în siguranță, dar dorește restricții cu privire la ceea ce ar putea face public.

„Dacă cineva găsește o modalitate de a face virusul Ebola mai periculos, nu cred că metoda ar trebui să fie disponibilă oricui, astfel încât să-l poată folosi în scopuri nefaste”, a spus el.

„Fizicienii au învățat cu mult timp în urmă să facă distincția între ceea ce poate fi publicat și ceea ce este secret”, a adăugat el, referindu-se la cercetarea armelor nucleare.

Sursa: New York Times