Dinamica circulației diferitelor tulpini de Sars-CoV-2 poate explica diferențele mortalității în funcție de regiuni, potrivit unui studiu japonez.
« Gripa a fost evitată în această iarnă, toată lumea s-a temut atât de mult de coronavirus, încât purtarea măștilor și spălarea mâinilor au fost mult mai respectate decât de obicei », remarcă un medic din orașul Tokyo. În ianuarie și februarie toți au spus același lucru. Oare epidemia de gripă a fost mai slabă în intensitate anul acesta ca efect al precauțiilor legate de „corona”? Cercetarea profesorilor Atsushi Takahashi, de la Universitatea Internațională Kibi, și Yasuhiko Kamikubo, de la Universitatea Kyoto, oferă o explicație mult mai complexă.
Datele pe care le-au compilat le permit să deducă faptul că apariția succesivă în noiembrie și respectiv ianuarie a primelor două variante (sau tulpini) „slabe” ale Sars-CoV-2 pe teritoriul japonez este responsabilă de acest declin al gripei. Acesta este un fenomen cunoscut de „competiție” sau interferențe virale, spune profesorul Takahashi la Le Point.
« Gripa nu s-a manifestat, dar nu pentru că oamenii s-au protejat mai bine în această iarnă ci pentru că circulația virusului gripal a fost încetinită prin infectarea unei părți din populație cu aceste variante inițiale tăcute ale coronavirusului (numite S și K). Fără a provoca neapărat simptome, ele au declanșat o reacție imună », a spus el.
Circulație
Studiile lui Takahashi și Kamikubo asupra evoluției gripei pentru țările europene susțin, de asemenea, ipoteza unei circulații silențioase a variantei inițiale S a coronavirusului. Cu toate acestea, măsurile de restricție a călătoriilor între Bătrânul Continent și China impuse la începutul lunii februarie au dus la o expunere limitată la cea de-a doua tulpină (K), spre deosebire de Japonia care a așteptat mai mult până să oprească fluxul de călători din China. Această absență a variantei de tip K poate fi observată și în formele curbelor de gripă din aceste țări.
În plus, a apărut o a treia tulpină a coronavirusului (numit G), a cărui reproducere și circulație sunt considerate a fi mult mai rapide. Acest al treilea tip, rezultat din diverse mutații minore, a circulat masiv la scară globală, în special în Occident. Cheia studiului este că expunerea succesivă la diferite variante nu provoacă aceeași reacție.
Fenomen paradoxal
Expunerea la tulpina K imunizează împotriva variantei G, asta se pare că s-a întâmplat în Japonia. Dimpotrivă, expunerea inițială la prima variantă S, urmată de expunerea directă la al treia tulpină (G), duce la cazuri severe. Este, potrivit domnului Takahashi, un fenomen paradoxal, încă nedescrifrat, numit „facilitarea infecției cu anticorpi”. S-a observat și în cazul altor boli virale, cum ar fi dengue.
Aceas scenariu a avut loc probabil la mulți pacienți din Italia, Franța, Marea Britanie sau Statele Unite, țări cu cea mai mare mortalitate. „Mulți oameni din China au călătorit în Europa anul trecut, așa că o cantitate mare de tulpini S a fost introdusă. Cu toate acestea, țările europene au împiedicat afluxul de tip K din cauza restricțiilor de circulație din și spre China, impuse de la începutul lunii februarie 2020.
Conform ecuației pe care am dezvoltat-o, tipul G este mai sever la pacienții infectați mai întâi cu tipul S, iar complicațiile pot fi evitate în cazurile de infectare cu tipul K. „Acesta este motivul pentru care rezultatele sunt devastatoare în zonele în care tipul K nu a circulat suficient, deduc cercetătorii Takahashi și Kamikubo.
Și este, de asemenea, unul dintre motivele mortalității scăzute actuale din Japonia. Țara cu 126 de milioane de locuitori a înregistrat aproximativ 16.000 de cazuri de Covid-19 de la începutul crizei de sănătate și „doar” 687 de decese.
O a patra tulpină
Acestea nu sunt singurele fenomene observate. În Japonia, dacă tipul G devine dominant, ar putea crește mortalitatea, insistă domnul Takahashi. Și precizează faptul că lucrurile nu s-au terminat: „Există un al patrulea tip în circulație în Japonia (Y) al cărui genotip și alte caracteristici le verificăm în prezent. ”
Pe lângă asta, știm că „gradul de expunere la mai multe tipuri de Sars-CoV-2 este un factor important, dar contează și interferența cu alte virusuri”, subliniază academicianul Takahashi, care se bazeaza si pe studiile Institutului Pasteur.
Întrebat joi despre aceste cercetări, câștigătorul premiului Nobel în biologie, Tasuku Honjo, a declarat că „statul trebuie să le acorde atenție și să investească de urgență în cercetare pentru a înțelege mai bine această boală”.