„Este foarte violent, dar după aceea poți avea o viață normală!”. Serena Williams pare să se bucure de cele două săptămâni petrecute în Australia, înainte de începerea Australian Open. Intervievată în cadrul emisiunii americane The Late Show, vedeta tenisului mondial a lăudat politica agresivă a Australiei împotriva Covid-19.
Această strategie de eradicare are un nume: „Zero Covid”. În vigoare în mai multe țări din Asia și Oceania, constă în implementarea unor măsuri foarte puternice de îndată ce sunt detectate câteva cazuri, pentru a opri imediat epidemia. Australia, China, dar și Noua Zeelandă, de exemplu, nu ezită să izoleze o regiune întreagă la cea mai mică alertă.
Fără a merge neapărat până la izolări stricte, unii susțin acum strategia „Zero Covid” în Europa. Epidemiologul Antoine Flahault, de la Universitatea din Geneva, obișnuit să examineze evoluția situației din diferitele țări ale lumii, este unul dintre ei. „Mi-am schimbat opinia în favoarea lui Zero Covid când mi-am dat seama că nu vom putea vaccina întreaga populație până la sfârșitul verii”, explică el.
„Să trăim cu virusul”
Pe de o parte, Europa nu este o insulă, spre deosebire de Australia și Noua Zeelandă. Prin urmare, călătoriile transfrontaliere sunt, prin natura lor, mult mai numeroase. Și anumite metode de combatere a epidemiei din Asia, cum ar fi supravegherea foarte strictă prin aplicații pentru smartphone-uri, par a fi dificil de implementat.
„Zero Covid este o strategie ideală în teorie, dar nu cred că este fezabilă în Europa. A funcționat fie în țări cu relief special, cum ar fi Noua Zeelandă, fie în țări care s-au pregătit timp de douăzeci de ani pentru a lupta împotriva acestui tip de epidemie, în special în Asia, și așa nu prea democratică”, rezumă epidemiologul Mahmoud Zureik. În august 2020, mai mulți cercetători scriau în The Lancet că, pe măsură ce virusul se răspândește în cele patru colțuri ale globului, „reducerea la zero a cazurilor într-o regiune definită este posibilă numai cu restricții stricte de mișcare”.
Dezacorduri între țările europene
Susținătorii „Zero Covid” sunt, de asemenea, conștienți de acest lucru. „Cu frontierele deschise în toată Europa, o țară nu poate controla numărul de cazuri Covid-19 de una singură. Acțiunea comună și obiectivele comune dintre țări sunt, prin urmare, esențiale”, spuneau la unison mai mulți cercetători, în The Lancet, pe 18 decembrie. Potrivit acestora, reducerea bruscă a numărului de cazuri noi este esențială, deoarece ar permite „salvarea vieților”, limitarea numărului de persoane care suferă de efectele pe termen lung ale Covid-19 și evitarea unui blocaj al sistemului medical.
„Da, ar trebui să existe o abordare coordonată la nivel european. Este o oportunitate de care ar trebui să profităm. Când cuplul franco-german este la unison, vedem că acest lucru poate genera un impuls în Europa”, crede Antoine Flahault.
Dar chiar posibil? Cele 27 de țări ale Uniunii Europene nu au reușit niciodată să ajungă la un acord. Un exemplu, printre multe altele: când au apărut primele cazuri ale variantei britanice, fiecare stat a decis singur dacă va restricționa sau nu legăturile cu Marea Britanie. „Nu ar funcționa doar la nivelul unei țări, ar fi nevoie de acordul celor 27 de țări europene pentru a ajunge acolo”, rezumă Mahmoud Zureik, sceptic.
Speranța vaccinării pentru a „eradica” boala
Autorii articolului din The Lancet au cerut să nu se confunde „eradicarea” cu „eliminarea” virusului sau bolii. Prima este „reducerea la zero” a numărului de cazuri într-o anumită perioadă, în timp ce a doua urmărește eliminarea tuturor transmisiilor umane dintr-o țară sau regiune. Pentru a atinge acest al doilea obiectiv, multe țări din întreaga lume au deja o armă: vaccinarea. „Doar o strategie de reducere drastică a circulației virusului, însoțită de o campanie de vaccinare, va face posibilă ieșirea din pandemie”, concluzionează Mahmoud Zureik.
Pentru moment, și așa cum a avertizat Organizația Mondială a Sănătății la începutul lunii decembrie, sosirea treptată a vaccinurilor „nu înseamnă zero Covid”.