România salva lumea în anul Unirii, prin vaccinurile împotriva holerei și difteriei

1918, anul Unirii. România avea al doilea institut de seruri și vaccinuri din lume și salva lumea prin remediile împotriva holerei și difteriei. Ion Catancuzino şi Victor Babeş au pus bazele şcolii româneşti de bacteriologie şi virusulogie.

La vârsta de 30 de ani, Victor Babeș scria primul tratat de bacteriologie din istorie, împreună cu savantul francez Andre Cornil. „Babeş este autorul unei deosebite descoperiri, seroterapia. Ceea ce astăzi este atât de frecvent prezentat pe toate posturile privind terapia infecţiei covid prin plasmă recoltată de la foştii bolnavi, se bazează pe acest principiu al seropterapiei inventat de Babeş“, spune Costin Cernescu – Membru al Academiei Române. „Institutul Babeş a fost creat la un an numai după ce la Paris a luat fiinţă institutul Pasteur. Cu doi ani înainte, la Berlin fusese înfiinţat institutul Robert Koch“, completează ei.

Pe când institutul era înființat la București, la Paris începea studiile Ion Cantacuzino. Avea să fabrice vaccinuri salvatoare, mai târziu. Cum ar fi cel antiholeră cu care imuniza trupele române decimate de epidemie în 1913, în al treilea război balcanic.

Iar 1918, anul Unirii, îl găsea pe Cantacuzino la Marsilia. Francezii îi ceruseră ajutor pentru a învinge epidemia de gripă spaniolă. Trei ani mai târziu, România deschidea Institutul de Seruri şi vaccinuri. În toată lumea, mai era doar unul în afară de al nostru.

Între timp, lucrurile s-au schimbat. Nu în bine. Ultimul vaccin produs de Institutul Cantacuzino a fost prezentat în 2009. Acum 10 ani, Agenţia Medicamentului i-a retras autorizația de funcționare.