Rolul rețelelor de socializare în asasinarea profesorului Samuel Paty. Facebook, Twitter, Youtube și Whatsapp, audiate de guvern

Rolul rețelelor sociale – Facebook, Twitter, Youtube și Whatsapp – se află în centrul anchetei asupra asasinării lui Samuel Paty, profesor de istorie decapitat vineri lângă Paris. Giganții digitali sunt convocați marți de guvern, pentru a oferi explicații.

Totul a început cu un videoclip viral pe retelele de socializare. Și tot acolo s-a încheiat, cu publicarea unei fotografii sângeroase. Relatarea faptelor care au dus la moartea lui Samuel Paty este punctată de publicații, comentarii, distribuiri, fie pe Facebook, Youtube, Twitter sau WhatsApp. O omniprezență care îi interesează pe anchetatori, jenează anumite asociații musulmane și îngrijorează guvernul. Atât de mult încât ministerul de Interne i-a convocat pe șefii giganților digitali marți, când vor trebui să-și explice posibilele responsabilități.

De la mica școală din suburbiile pariziene până la Islamosferă

„De ce s-a vorbit despre asta pe rețelele de socializare?” se întreabă o elevă. Pentru că aici s-a răspândit această poveste, care ar fi trebuit să rămână o chestiune internă a scolii. Și povestea a fost modificată. Caricatura profetului devine o „fotografie a unui om gol”, cursul de educație civică și morală se transformă în „diseminare a imaginii pornografice” și un profesor adept al libertății de exprimare este descris ca „islamofob” . Rezultatul este tragic. „A dat unor oameni dorințe cu adevărat oribile”, rezumă tânăra la microfonul postului TF1.

Și în acest caz, fiecare participant pare să fi jucat un rol. La fel ca părintele unui elev, care a încercat să mobilizeze ceilalți părinți împotriva profesorului, sau ca Abdelhakim Sefrioui, islamistul radical care a cerut sancționarea profesorului. Realizând videoclipuri pentru a-și transmite mesajele, ambii cunoșteau importanța rețelelor sociale. În arestul poliției, cei doi bărbați neagă orice responsabilitate pentru atac. Mulți anchetatori, ofițeri de poliție și magistrați sunt convinși că acest lucru nu ar fi avut loc fără campania de denigrare orchestrată pe rețelele de socializare. După ce a fost distribuit în conversații WhatsApp, videoclipul tatălui care s-a răzvrătit împotriva acestui „tâlhar” a fost postat pe pagina de Facebook a unei moschei, pe 9 octombrie. Urmărita de peste 95.300 de persoane,  dă vizibilitate secvenței. În total, provoacă peste 400 de reacții și tot atâtea comentarii.

Videoclipul a fost șters în noaptea de vineri spre sâmbătă, a confirmat Mhammed Henniche, președintele lăcașului de cult, pentru Liberation. „A circulat foarte mult, în special pe grupuri de WhatsApp”.

Rețelele sociale aplifică și distorsionează faptele

Totuși, videoclipul continuă să fie difuzat și este postat pe Twitter de un cont anonim. În spatele contului „@archimaths”, un bărbat spune că „acest frate” a confirmat povestea. Lansând hashtagul „#prof_islamophobe”, el a popularizat întâmplarea. În comentarii, numele colegiului și ale profesorului circulă. Și atrage atenția unui anume Abdoullakh Abouyezidovich. Cum altfel să înțelegem că acest tânăr, care locuiește la o sută de kilometri distanță, a auzit de aceasta întâmplare? Mai ales că este foarte activ pe rețeaua de socializare.

Sub numele @tchetchene_270, cont șters acum de Twitter, el animă dezbaterile despre Islam. Discuții online unde face observații tulburătoare. După cum notează siteul Mediapart, utilizatorii de internet au observat și raportat contul pe 30 august, în special datorită unui montaj foto al unei decapitări.  Alte organizatii anti-rasiste au preluat subiectul și, pe 27 iulie, au raportat contul din cauza unui tweet „de natură antisemită”. De atunci, contul a făcut obiectul mai multor raportări.

Deci, după cum se apără Mhammed Henniche, „nimeni nu și-ar fi putut imagina, pe 9 octombrie (…), că totul s-ar putea încheia cu acest asasinat”. În orice caz, fenomenul nu este nou. Potrivit lui Laurent Nuñez, coordonatorul național de informații și lupta împotriva terorismului, mișcările islamiste „minoritare” încearcă „mai ales pe rețelele sociale” să „convingă musulmanii că Franța este o țară islamofobă”. Analiză confirmată de o sursă apropiată guvernului.

Instituțiile religioase sunt, de asemenea, jenate. Și arată cu degetul spre acest fenomen. Rectorul moscheii din Lyon consideră că internetul are o mare responsabilitate. „Rețelele sociale amplifică ceea ce se întâmplă și oferă o viziune distorsionată. Au manipulat cursul lecțiilor acestui profesor pentru a da senzația că reprezintă o acțiune care merită sancționată”.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, a subliniat „responsabilitatea” celor care au participat la acest „linșaj public” pe rețelele sociale. Observând că „lucrurile au început pe rețelele de socializare și s-au terminat tot pe rețelele de socializare”, el solicită „o mai bună supraveghere”. Dacă giganții web au mijloacele tehnice pentru a lupta împotriva acestui conținut de ură, rămâne de văzut de ce unii încă scapă.

Sursa: LCI