Foto: AFP
Un câine robot a fost folosit recent în Singapore pentru a aplica regulile distanțării sociale. Acest test este, potrivit eseistului Paul Melun, parte dintr-o revoluție tehnică mai amplă care ar putea perturba raportul nostru la umanitate. Democrațiile liberale nu vor fi scutite.
Paul Melun este consultant în strategie și eseist. Tocmai a publicat, împreună cu Jérémie Cornet, Enfants de la déconstruction. Portretul unei tinerețe în descompunere.
În timp ce lumea întreagă se străduiește să aplice măsurile de distanțare socială, trecătorii din Parcul Bishan-Ang Mo Kio din Republica Singapore au primit instrucțiuni de un polițist neobisnuit: robotul „Spot”.
Mașinăria cu alură de câine de pază este responsabilă de asigurarea distanței fizice dintre trecători în timpul orelor de vârf. Scopul folosirii sale este de a reduce numărul polițiștilor umani, asigurând în același timp aplicarea regulilor necesare pentru reducerea riscurilor de infectare.
„Spot” a fost dezvoltat de Boston Dynamics în 2018 și face parte dintr-un test lansat de Consiliul Parcurilor Naționale și grupul Smart Nation și Digital Government, potrivit comunicatului oficial al parcurilor naționale.
În următoarele decenii se preconizează că utilizarea roboticii în scopuri de supraveghere va crește
Autoritățile din Singapore spun că asigură protecția cetățenilor în măsura în care camerele robotului nu urmăresc, nu recunosc persoane și nu colectează date personale. Robotul nu are puterea de a fi coercitiv, se mulțumeste să adreseze mesaje trecătorilor care ar incălca legea.
În același timp, „Spot” este testat pentru transportul medicamentelor către pacienții care suferă de simptome ușoare și care necesită asistență. Acest test, care pune sub semnul întrebării etica, nu este unul izolat, ci face parte dintr-o adevărată revoluție tehnologică. În următoarele decenii se preconizează că utilizarea roboticii în scopuri de supraveghere și de aplicare a legii va crește. Ar fi un alt pas în dezumanizarea lumii.
Dincolo de dezvoltarea roboților în scopuri de securitate, militare sau industriale, această industrie intenționează să se implementeze pe planetă și în numele divertismentului. Robotii asemănători oamenilor, cu inteligență artificială, fac parte din această mișcare; precum Sophia, primul robot umanoid care a obținut naționalitatea saudită în 2017, sau dezvoltarea roboților care servesc oameni în restaurante sau hoteluri.
În același mod în care asistenții personali inteligenți (cel mai cunoscut este cel dezvoltat de gigantul Amazon: „Alexa”) au reușit să se facă indispensabili pentru milioane de consumatori, această industrie în creștere poate devine în curând noul oaspete în casele din întreaga lume.
Această nouă intruziune tehnică va fi făcută de armele neobosite ale marketingului și consumului de masă
Sosirea roboților în viața noastră se face prin două canale. Primul este cel al securității și crește în perioadele de criză prin supravegherea în masă, în timp ce al doilea este mai insidios și grefat la globalizarea tehnologică, deghizat într-un aspect practic și distractiv.
Dimensiunea pură a securității este înfricoșătoare pentru democrațiile liberale, este foarte probabil ca acestea să fie prea prudente pentru a dezvolta imediat roboți de supraveghere pe modelul din Singapore. Cel mai logic ar fi ca țările occidentale să-și echipeze locuitorii cu aceste instrumente prin aspectele lor amuzante și practice. Ca și Alexa, retelele sociale sau smartphone-uri, această nouă intruziune tehnică va avea loc prin armele neobosite ale marketingului și consumului de masă.
Occidentalii, odată echipați cu acești roboți, ar putea asimila prezența lor drept o nouă nevoie, inofensivă și binevoitoare, ca toate cele oferite deja de capitalismul financiar și tehnic. Când calul troian va fi deja plasat, capcana se va putea închide. Întrebările care se pun cu privire la urmărirea smartphone-urilor ar ieși din nou la suprafață: „Deoarece ne încredințăm datele și viața noastră acestor roboți casnici, de ce să le refuzăm dreptul de a ne supraveghea?”.
În astfel de circumstanțe, nimeni nu s-ar opune ca sarcinile administrative ale poliției sa fie preluate de roboți, de exemplu, pentru verificări de identitate sau bilete de parcare. Treptat, acești noi protagoniști vor acumula funcții și prerogative, până la a deconstrui încă un reper: singularitatea omului.
Robotul poate deveni, dacă nu suntem atenți, singura ființă perfectă, noul chip al unui secol XXI fără gust
În această evoluție tehnologică, respingerea corpului și a minții în favoarea roboților este încă un pas către sfârșitul omului ca ființă sensibilă și spirituală. Într-o perioadă în care reapare o formă de moralitate puritană, în care dorim din ce în ce mai mult să căpătăm un aspect fizic pe un singur tipar și când promovăm indivizi fără defecte, robotul ar putea deveni, dacă nu suntem atenti, singura ființă perfectă, chipul unui secol XXI fără gust.
Sursa: Le Figaro