Rezultatele unor studii care au arătat că anumite medicamente antivirale nu au avut efecte benefice împotriva Covid ar trebui reevaluate, spune Ion Alexie

Medicul infecționist Ion Alexie susține că antiviralele sunt eficiente în tratarea Covid, mai ales dacă administrarea lor este demarată la scurt timp după ce infectarea a fost depistată. O condiție medicală ce apare în cazul unor pacienți Covid, furtuna de citokine, ar putea influența în mod negativ rezultatul tratamentului, dar nu din cauza medicamentelor administrate, susține el.

„Tratamentul Covid are două țeluri foarte importante:

1. Salvarea pacientului.

2. Evitarea situației în care pacienții infectați transmit virusul altor persoane.

1. Salvarea pacientului trebuie începută cât mai repede, după diagnosticarea infectării cu SARS-Cov-2 (mai ales acum, când varianta Delta este predominantă). Ideală este folosirea unui antiviral care împreună cu sistemul imunitar al pacientului să neutralizeze virusul cât mai repede. Anticorpii monoclonali pot fi combinați cu antiviralele, mai ales la pacienții care nu au un sistem imunitar destul de puternic încât să producă suficienți anticorpi.

Prin aceste tratamente, majoritatea pacienților Covid se vor face bine, doar că, unii dintre ei, vor dezvolta furtună de citokine, indiferent de ce tratamente vor primi.

În acest caz, nu se poate spune că antiviralele (Ivermectina, Arbidolul sau Favipiravirul) au fost de vină sau că nu au avut efect. Nu se poate spune nici că anticorpii monoclonali nu au dat rezultate. Furtuna de citokine a fost determinată de o reacție foarte puternică și necontrolată a sistemului lor imunitar și nimeni nu poate fi găsit vinovat pentru această situație periculoasă.

2. Antiviralele, împreună cu izolarea, vor impiedica pacienții infectați să transmită virusul altor persoane.

Concluzia mea este că majoritatea teoriilor și rezultatelor studiilor referitoare la medicamentele antivirale ar putea fi eronate dacă la pacienții care nu au răspuns bine la tratamentele antivirale nu s-a specificat dacă au dezvoltat sau nu furtună de citokine.

Cu alte cuvinte, cunoscut fiind faptul că boala Covid are două etape, studiile pe medicamente antivirale trebuie să specifice clar dacă pacienții care nu au răspuns la tratamentul analizat au făcut furtună de citokine. În cazurile în care a existat furtuna de citokine, nu cred că se poate spune că medicamentul antiviral nu a dat rezultate, ci mai degrabă că starea pacinetului s-a deteriorat din cauza furtunei de citokine, care cel mai probabil a fost independentă de antiviralul folosit în studiu.

În concluzie, dacă un pacinet este inițial tratat cu Ivermectină, Arbidol sau Favipiravir și starea lui se deteriorează din cauza furtunei de citokine, medicii nu pot spune că cele 3 medicamente nu au fost bune.

Invit specialiștii români să analizeze cele de mai sus și sunt convins că vor fi de acord cu mine. Aștept părerea profesorilor Adrian Streinu-Cercel, Adrian Marinescu, Alexandru Rafila, Tudor Ciuhodaru, Virgil Musta și a celor de la Ministerul Sănătății”, spune Alexie.