Acum un an, într-un interviu pentru UnHerd, Johan Giesecke, consilier al directorului general OMS, fost cercetător șef al Centrului UE pentru Controlul Bolilor și fost epidemiolog de stat în Suedia, milita energic împotriva izolării. Lumea se închidea și el a fost primul care a vorbit atât de direct, la începutul pandemiei. Susținea că diferența dintre ratele de infectare și deces ale statelor va apărea la final, indiferent de politicile lor de blocare și a promis că după un an va revizui dovezile.
Și-a respectat angajamentul și a revenit la UnHerd. Manierele sale sunt la fel de dure ca înainte, dar oarecum mai precaute, după o luptă de un an care a devenit, în Suedia, la fel de politică și personală ca în Marea Britanie sau America. Mass-media suedeză nu l-a scutit de critici.
Dar nu dă înapoi. Când îi reamintesc prezicerea că țările vor avea rezultate similare după un an, recunoaște cu ușurință că s-a înșelat. „O privință în legătură cu care m-am înșelat acum un an este rata răspândirii bolii. Am crezut că se va răspândi mai repede. Și, de asemenea, am crezut că diferențele dintre țări vor fi neînsemnate. Putem vedea acum că există discrepanțe mari în ceea ce privește ratele de răspândire între state. S-ar putea să aibă legătură cu izolarea, poate să aibă legătură cu aspecte culturale. Dar există o mare diferență”.
Deosebirea care este cel mai frecvent citată de cei care acuză strategia suedeză: următoarea diagramă care arată decesele Suediei pe milion de locuitori, care depășesc dramatic țările scandinave vecine. Este, în general, considerată o dovadă solidă că strategia suedeză a eșuat.
Johan Giesecke nu este de acord: „Diferențele dintre Suedia și vecinii săi sunt mult mai mari decât își închipuie oamenii din exterior – au sisteme diferite, tradiții culturale diferite. Dacă e să compari Suedia cu alte țări europene [cum ar fi Marea Britanie, Franța, Spania, Italia, Belgia], este invers. În ceea ce privește clasamentul mortalității în exces, Suedia se află undeva sub media țărilor europene”.
Explicând ce vrea să spună prin diferențe culturale, el menționează, printre alți factori, că „sunt mai puțin populate. Există mai puțini oameni pe kilometru pătrat în aceste două țări. Există, de asemenea, mult mai puțini oameni născuți în afara Europei care trăiesc în aceste două țări”.
Dacă Suedia ar fi instituit o carantină dură și ar fi închis frontierele mai devreme, rata mortalității ar fi fost mai apropiată de cea a vecinilor săi nordici? „Poate că nu”, spune el, „cred că tot am avea mai multe decese decât au avut ei”.
De asemenea, el respinge graficele care arată în prezent că Suedia are cel mai înalt nivel de infectare din Europa: „Nu cred că ar trebui să comparăm țările acum, în timp ce suntem încă în pandemie. Dacă faceați acea diagramă acum o lună, ar fi fost foarte diferită. Dar peste o lună? Nu știu, dar va fi diferit. Este posibil ca aceste instantanee să nu arate întregul adevăr”.
Suedia ocupă locul 23 în lume în ceea ce privește rata deceselor Covid per milion, comparativ cu Marea Britanie, locul 11 - deci, pe cel mai important criteriu dintre toate, Suedia a avut un rezultat mai bun. De fapt, după cum arată graficul de mai jos, există modele similare privind decese din ultimele 12 luni, în cele două țări.
„Sunt foarte asemănătoare”, spune Gieseke, „Totuși, una dintre țări a avut trei blocaje severe, iar cealaltă a avut doar măsuri voluntare sau în majoritate voluntare. Asta ne spune ceva. Este posibil ca izolarea să nu fie un instrument foarte util pe termen lung”.
Știm acum că IFR pentru țări precum Marea Britanie și Suedia este între 0,5% și 0,9% și că testarea anticorpilor a dezvăluit o prevalență dezamăgitoare. Chiar și acum, după ce zeci de milioane de oameni au avut Covid în Marea Britanie și alte 32 de milioane au fost vaccinați, se estimează că anticorpii sunt prezenți doar la 55% dintre oameni.
„Pentru două lucruri chiar m-am înșelat (există probabil mai multe lucruri, dar două lucruri mari). Una este că vaccinul a venit atât de repede. Nu aveam idee că vom avea un vaccin în decurs de un an. Celălalt lucru este rata răspândirii – am supraestimat-o, am crezut că se va răspândi mult mai repede decât a făcut-o”.
„Sugerez că aceste erori – o estimare greșită a deceselor, procentul greșit de persoane infectate și o așteptare excesiv de pesimistă a vaccinului – se adaugă la obținerea unei imagini de ansamblu foarte greșite”, spune el. Așadar, înseamnă că și respingerea carantinării în acea etapă a fost greșită?
„Nu. Suedia a avut restricții destul de severe, dar le-am bazat pe participarea voluntară a locuitorilor în loc să folosim legile și poliția. Mulți oameni par să creadă că Suedia nu a făcut nimic în legătură cu pandemia Covid. Este gresit. Întreaga populație și-a schimbat modul de viață și a avut efecte profunde asupra vieții de zi cu zi pentru milioane de suedezi, chiar dacă nu au fost amendați dacă se aflau în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Așa că aș susține în continuare modelul suedez, chiar știind toate acestea”.
Deși recunoaște că unele vieți ar fi putut fi salvate, el consideră că succesul abordării suedeze ar trebui luat în considerare:
„Uită-te la lucrurile bune din sistemul suedez. Școlile: nu distrugem viitorul copiilor. Am făcut posibil ca întreprinderile mici, precum cafenelele sau magazinele de biciclete, să supraviețuiască pandemiei. Am păstrat democrația. Am avut încredere în oameni. Cred că există o serie de avantaje atunci când nu introduci o carantină severă”.
În viitor, diferite scenarii
Virusul poate suferi mutații care să-l facă mai puțin patogen decât este acum. S-ar putea să revină într-o formă nouă în fiecare toamnă. Și poate că va trebui să facem cu toții un nou coronavaccin în fiecare an, adaptat pentru acea tulpină. Dar este aici pentru a rămâne – nu vom scăpa de el”.
Dar este încrezător că vechiul normal se va întoarce. Oamenii, odată vaccinați, ar trebui să revină la normal:
„Dacă ai primit ambele doze și aștepți numărul corect de săptămâni, atunci … ar trebui să poți trăi așa cum o făceai și înainte de pandemie. Această boală este uneori văzută ca ceva supranatural, mistic, mitic – dar este o boală virală ca toate celelalte boli. Mai periculoasă decât unele dintre ele, dar nu este unică. Deci, un vaccin adecvat utilizat corect te protejează și înseamnă că nu infectezi alte persoane… Niciun vaccin nu este 100% eficient, dar nu avem această discuție despre niciun alt vaccin”.
Giesecke a avut o lungă și prestigioasă carieră în fruntea medicinei internaționale. Dar nu regretă că s-a alăturat dezbaterii în mod public și că a devenit o figură atât de controversată. „Sper că am făcut câteva lucruri utile pentru populația suedeză. Dacă mi-a fost util sau nu mie… discuția din Suedia a fost foarte politizată și foarte divizată”.