Radiografierea sistemului de sănătate românesc, făcută cu aparate străine. „30 de ani de incompetență”

Foto: Protest al lucrătorilor din domeniul sănătății, în fața Guvernului

În centrul alegerilor legislative din 6 decembrie, sistemul de sănătate din România este subminat de criza Covid. Deja dărăpănate, spitalele sunt copleșite și cele două forțe politice principale din țară se învinuiesc reciproc pentru treizeci de ani de incompetență.

Pacienți pe oxigen, așezați pe scaune simple sau întinși pe paturi improvizate: aceste imagini difuzate pe rețelele de socializare din România au fost filmate la sfârșitul lunii noiembrie, pe coridoarele aglomerate ale lui Matei Bals, principalul spital specializat în boli infecțioase din București. Camerele de urgență găzduiesc cel puțin 30 de persoane, cu mai puțin de 20 de paturi de spital. Prin urmare, este adesea necesar să aștepți mai mult de 24 de ore pentru ca un loc să devină disponibil.

„Nu avem suficient spațiu”, explică dr. Adrian Marinescu, „atunci când pacienții au nevoie de ajutor. Deci, trebuie să improvizăm, dar ceea ce este cel mai important este că pacienții sunt tratați și monitorizati ca într-o cameră normală. Este clar însă că acesta nu este cel mai bun mod de a-i trata”.

Centrele specializate de îngrijire nu sunt singurele care sunt saturate. „Toate paturile noastre sunt ocupate”, își face griji Beatrice Mahler, directorul Spitalului Marius Nasta din București. „Seara, la începutul gărzii, nu știm cum vom face față pacienților care vor ajunge în timpul nopții. În fiecare zi, această situație ne sufocă. Este ca un corset în care ne găsim blocați. Dacă va continua astfel, decembrie va fi groaznic, vom plânge mult”.

Sistemul « ne descurcăm », bacșis și nepotism

În România, Covid acționează ca un indicator al deteriorării avansate a sistemului de sănătate. De la începutul crizei, demisiile s-au înmulțit în rândul personalului asistent medical, pentru a protesta împotriva lipsei de resurse. Din cauza lipsei investițiilor în ultimii 30 de ani, infrastructura este degradată – nu au mai fost construite spitale noi după căderea regimului Ceaușescu. Cultura improvizațiilor și a inventivității domină, standardele de siguranță sunt neglijate. Mai puțin de o treime din cele 670 de spitale românești ar avea în prezent autorizațiile necesare…

Al doilea factor: exodul masiv al medicilor care merg să câștige salarii mai bune în Europa de Vest. România, cu 19 milioane de locuitori, are una dintre cele mai scăzute densități medicale din Europa (305 medici la 100.000 de locuitori, comparativ cu 524 în Austria și 431 în Germania) în timp ce țara formează mulți absolvenți. O creștere a salariilor cu 50% a fost decisă în 2018, dar fenomenul nu a fost încă oprit. Potrivit Ministerului Sănătății, 25.000 de medici și asistenți medicali au părăsit România în ultimii zece ani. Iar alegerea exilului este o tendință generală: 4 milioane de români trăiesc acum în afara granițelor naționale, sau mai mult de o cincime din populație.

Și apoi există corupția, mare și mică, de care România nu poate scăpa. Bacșișul rămâne un fapt banal în spitale și în alte medii, iar nepotismul continuă să plaseze „oameni incompetenți” în funcții cheie, denunță Oana Gheorghiu, cofondator al ONG-ului « Dăruiește Viață », care construiește noua aripă a spitalului de oncologie pentru copii Marie-Curie, o structură finanțată în întregime din fonduri private, programată să se deschidă în a doua jumătate a anului 2021.

„Există corupție… și există incompetență. În prezent, în domeniul investițiilor în infrastructura de sănătate, incompetența este chiar mai rea decât corupția. Cred că mulți politicieni ar dori acum să facă ceva, dar nu reușesc, pentru că sunt confruntați cu o administrație populată de oameni puternici, părinți, nepoți, prieteni… care nu sunt aleși pentru profesionalismul lor! „

Un incendiu violent într-un spital

Ultimul proiect lansat de Dăruiește Viață : un serviciu modular de reanimare cu 18 locuri, care ar trebui să fie operațional la sfârșitul lunii ianuarie, lângă spitalul din Piatra Neamț, lovit de un incendiu violent pe 14 noiembrie 2020. La originea dezastrului care a dus la moartea a 10 pacienți, supraîncălzirea sistemului electric în această unitate construită în 1973, sub regimul comunist, și normele de stingere a incendiilor neglijate de cei opt directori care s-au perindat într-un singur an la conducerea spitalului, toți numiți datorită legăturilor politice.

Acest incendiu a reînviat în rândul românilor amintiri dureroase ale tragediei care a avut loc în octombrie 2015, la clubul Colectiv din București, care a provocat 64 de decese. La originea dezastrului, corupția din cadrul administrațiilor, care a permis clubului să funcționeze în absența oricărei autorizații a pompierilor. Această tragedie a fost punctul de plecare pentru o mobilizare anticorupție fără precedent în țară.

După accidentul din Piatra Neamț, autoritățile au anunțat verificări în unitățile de terapie intensivă din toată țara. Iar situația sănătății a marcat campania legislativă.

Criza sănătății, miza campaniei legislative

Partidul liberal de centru-dreapta (PNL), condus de premierul Ludovic Orban, promite investiții de „6 miliarde de euro” în spitale, dacă românii îi vor acorda o majoritate clară la alegerile parlamentare. El este creditat cu 28% din intențiile de vot, înaintea social-democraților (PSD, 23%) și a reformiștilor unei tinere formațiuni de centru-dreapta, USR-Plus (18%), conform unui ultim sondaj al institutului IMAS. Rata de abținere promite să fie peste 60%. (articolul a fost publicat înainte de rezultatele alegerilor)

Prin urmare, liberalii sunt favorizați, în ciuda unei pandemii departe de a fi controlată. Autoritățile au exclus o nouă izolare, ca în primăvară și au favorizat izolarea locală, unde sursele de contaminare sunt cele mai importante. Opoziția social-democrată acuză guvernul de incompetență.

Între aceste două partide care au dominat viața politică românească de la căderea comunismului, USR, un tânăr partid liberal născut din mișcările anticorupție, speră să câștige puncte promițând „să introducă responsabilitatea toate nivelurile sistemului de sănătate prin numirea persoanelor care sunt pregătite pentru schimbare”.

Sursa: France Inter