Purtarea măștii nu a fost considerată eficientă la începutul pandemiei, dar acum este impusă în majoritatea țărilor europene – spațiile publice, magazinele, birourile și chiar școlile reprezintă locuri în care masca este obligatorie. Nici spațiile exterioare nu fac excepție.
În Italia, masca este obligatorie pentru toți cei cu vârsta peste 6 ani. Orice încălcare a regulii atrage o amendă ce variază de la 400 la 1000 €, în funcție de regiune. În Spania, suma se poate ridica chiar la 6.000 €. În Germania, landul Bavaria impune purtarea unei măști de tip FFP2 în toate locurile publice închise. În schimb, țările scandinave sunt mult mai flexibile, limitându-se la o simplă recomandare.
Dar se reflectă aceste diferențe și în cifrele raportate de fiecare stat? IHME – Institute for Health Metrics and Evaluation, o organizație specializată în statistici de sănătate publică – aflată sub egida Universității din Washington – oferă un indice al ratei de eficacitate a măștii, pe țări. Metoda, bazată pe sondaje efectuate de Universitatea din Maryland, nu ia în considerare reglementările, dar permite compararea utilizării efective a măștii pe o singură metodologie.
Dacă purtarea măștii în aer liber ar fi avut un impact real, ar fi trebui să observăm o dinamică redusă a epidemiei în țările care au adoptat o astfel de strategie. Dar rezultatele nu confirmă teoria. Franța și Suedia, ambele cu aproximativ 1.200 de decese Covid la un milion de locuitori, au o rată radical diferită de utilizare a măștilor: 76% pentru prima și doar 6% pentru a doua. Spania, Italia și Portugalia, unde măștile sunt folosite cu o frecvență de 90%, au între 1.300 și 1.500 de decese la un milion de locuitori. Și mai convingător: Marea Britanie are 1.765 de decese la un milion de locuitori, mai mult decât dublu față de Germania (785 de decese la un milion de locuitori), dar măștile sunt folosite în ambele state într-o proporție de aproximativ 57%.
În ceea ce privește Norvegia și Finlanda, printre elevii silitori ai Europei, au înregistrat câte 800 de decese de la începutul epidemiei, cu rate de utilizare a măștilor de numai 38%, respectiv 49%.
Însă autoritățile au preferat să impună purtarea măștii peste tot, indiferent de circumstanțe, fără ca valoarea epidemiologică a regulilor actuale să fie demonstrată. Dincolo de climatul care provoacă anxietate, purtarea unei măști nu este lipsită de consecințe, mai ales pentru copii.
Medicul francez Louis Fouché sugerează că ar fi trebuit aplicată o strategie diferită. El recomandă măști de tip FFP2, care ar trebui utilizate doar de persoanele vulnerabile. O măsură care ar avea mai mult sens – și probabil mai multă eficiență – decât purtarea constantă a măștii, inclusiv în aer liber. Masca nu pare să influențeze cifrele epidemice care scad aproape peste tot, indiferent de măsurile puse în aplicare.