Profilul se bazează pe datele colectate în Belgia. 7.231 de pacienți cu coronavirus se află în prezent în spitalele belgiene. Dar cine sunt ei? Pacientul reprezentativ se dovedește a fi bărbat, 70 de ani, 1,80m înălțime și cântărind peste 100 de kilograme. Vestea bună este că durata internării este mai scurtă decât înainte. Dar 33% dintre cei care ajung la terapie intensivă nu părăsesc spitalul în viață.
Vârsta pacienților este mai mică decât în primul val?
„În primul val, vârsta medie era de 71 de ani. Astăzi ne-am întors la aproximativ 70 de ani”, spune Steven Van Gucht, de la autoritatea sanitară din Belgia. „Până acum două săptămâni, în jur de 30% dintre pacienții noștri erau în terapie intensivă și majoritatea aveau vârste de 40-50 de ani”, explică Philippe Devos de la spitalul din Liège. „Dar, după ce al doilea val a lovit cu adevărat, putem vedea că profilul s-a schimbat oarecum: din ce în ce mai mulți pacienți vârstnici – peste 60-70 de ani – sosesc și sunt adesea în stare foarte gravă, ceea ce înseamnă că au nevoie de ventilator”.
La Bruxelles însă, pare că tendința este inversă. „Am senzația că la UZ Bruxelles pacienții devin din ce în ce mai tineri”, a spus profesorul Sabeth De Waele, șeful secției de terapie intensivă. „Săptămâna trecută am ajuns la o vârstă medie de 63 de ani, dar au fost admiși și câțiva tineri tineri, inclusiv un copil. Se reduce vârsta”.
Mai este obezitatea un factor de risc semnificativ?
„Majoritatea pacienților internați la terapie intensivă sunt bărbați cu un IMC (indice de masa corporala) peste 31”, explică Sabeth De Waele. Un bărbat de 1,80 care cântărește puțin peste 100 de kilograme are un IMC de 31. Sondajul din 2018 privind sănătatea arată, de asemenea, că 49% dintre adulții din Belgia sunt supraponderali (IMC mai mare de 25) și 16% sunt obezi (IMC mai mare de 30).
„Din păcate, există o mulțime de oameni de peste 50 de ani în Belgia care sunt supraponderali”, spune Philippe Devos. „În medie, majoritatea pacienților au o tulburare de bază, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arterială și, uneori, o problemă cu diabetul. Cu toate acestea, și vreau să subliniez acest lucru, unul din trei pacienți nu are deloc antecedente medicale. De obicei, în acest caz, este vorba de persoane de peste 65 de ani”.
„Pacienții noștri au aproape întotdeauna probleme medicale de bază”, explică pneumologul Eva Van Braeckel de la spitalul din Gent. „Spitalul nostru este atipic pentru că avem grijă de cei mai bolnavi pacienți din alte spitale.
De ce sunt mai mulți oameni în spital, dar mai puțini în terapie intensivă?
Potrivit lui Van Gucht, această tendință poate fi explicată prin faptul că spitalele optează pentru o soluție intermediară, serviciul „Middle Care”. „Pacienții obțin oxigen, fără a fi nevoie să fie intubați. Astfel economisim spațiu la terapie intensivă”.
În comparație cu primul val, mai puțini pacienți ajung la terapie intensivă. În prezent, media este una din cinci sau șase persoane, în timp ce în primăvară era una din patru”, spune Devos. Deci, avem mai puțini pacienți care trebuie intubați, dar toți pacienții au nevoie de oxigen. Cred că explicația constă în faptul că toți am început să purtăm măști și a avut efect. Atenție: chiar dacă purtați o mască puteți fi infectat, dar cu o doză foarte mică de virus. În acest caz, există șanse mari să nu dezvoltați o formă gravă”.
Pacienții petrec mai puțin timp în spital?
„Internările sunt mai scurte în comparație cu primul val”, spune Devos. „Astăzi, pacienții petrec, în medie, șase zile în spital, comparativ cu zece în primăvară. Are legătură cu dexametazona. Nu este un tratament specific pentru Covid, dar starea multor pacienți se îmbunătățeste rapid dacă le oferim acest corticosteroid. Pentru pacienții pentru care dexametazona nu funcționează – pentru că sunt și din aceștia – nu vedem prea multe diferențe. Atunci ești internat cel puțin două-trei săptămâni”.
Săptămâna trecută, în medie, 422 de pacienți au fost externați zilnic. De ce nu este o veste bună?
„Faptul că atât de mulți oameni au fost lăsați să părăsească spitalul este pur și simplu consecința cinică a numărului mare de internări”, spune De Waele. „Cu cât numărul internărilor crește, cu atât numărul de externări devine mai mare, dar există și mai multe decese. Am avut șapte sau opt decese, la 30 de paturi, în zece zile la UZ Bruxelles. Nu le poți numi cifre bune”.
„Numărul pare să crească mai puțin rapid în acest moment, dar nu aș trage concluzii pripite”. Efectul de weekend poate juca un rol, așa cum am văzut în trecut că există mai puține internări în spital duminica. Chiar dacă cifrele ar începe să scadă treptat, ar exista totuși o mulțime de pacienți internați. Sunt, de asemenea, îngrijorat de situația din casele de bătrâni. În timpul primului val, virusul a început să apară acolo doar când vârful din spitale a fost deja depășit. Există o creștere foarte puternică. Am comparat 1 octombrie cu 30 octombrie și numărul de infectări este acum de douăzeci de ori mai mare”.
Sursa: 7sur7