Danezul Christian Eriksen a suferit un stop cardiac în timpul unui meci de la EURO 2020. Foto: AP
Săptămâna trecută, mijlocașul islandez Emil Palsson s-a prăbușit pe teren în timpul unui meci din divizia a doua norvegiană, după ce a suferit un stop cardio-respirator. Un jucător profesionist de hochei din Slovacia, Boris Sadecky, a murit miercuri, la vârsta de 24 de ani, după ce i s-a făcut rău în timpul unei partide din liga austriacă.
De la începutul anului 2021, astfel de evenimente par să fie mai frecvente, cu niveluri diferite de risc pentru sportivi. Este și cazul fotbalistul danez Christian Eriksen, care a suferit un stop cardiac în timpul EURO 2020.
Sportivi care se prăbușesc pe teren. Minute lungi pentru a îi resuscita, în cel mai bun caz. Imagini care par să se repete în ultimele luni sau chiar săptămâni. Evenimentele recente au readus în primplan problema sănătății sportivilor.
În octombrie, într-un meci de handbal al Ligii Campionilor între Metz și Ljubljana, internaționalul francez Océane Sercien-Ugolin s-a întins la podea după meci. Secunde lungi în care fundașul echipei naționale a Franței și-a pierdut cunoștința.
Cauza? Disconfort vagal. Este cauzat de hiperstimularea nervului vag și provoacă o scădere bruscă a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. Tot mai mulți sportivi par să fie vicitimele unor probleme cardiace.
„Nu există o creștere semnificativă”
Cel puțin, asta este impresia generală. De fapt, creșterea este foarte mică, potrivit lui François Carré, cardiolog, medic sportiv la Spitalul Universitar din Rennes și profesor de fiziologie cardiovasculară la Universitatea Rennes-1.
„Odată cu oprirea antrenamentelor, în timpul izolării, există o posibilă reapariție a disconfortului vagal. Dar acest lucru nu este prea des întâlnit printre sportivii de top”, spune specialistul.
„Sportivilor poate să li se facă rău și în afara activităților sportive. Însă este dificil să ne dăm seama dacă există o creștere semnificativă a cazurilor. Va trebui să vedem în timp dacă fenomenul persistă. Ceea ce observăm acum este mai mult o lege a probabilităților, pe perioade scurte, fără să existe motive speciale.”
Evenimentele de acest tip tind să se manifeste mai mult la bărbați. Puține femei sunt afectate de astfel de probleme cardiace. „Nu prea știm de ce. Statistic, există o victimă de sex feminin la fiecare șapte bărbați. În afara domeniului sportiv, diferența este mult mai puțin clară”, explică François Carré.
Între 0,3 și 2% dintre cazurile identificate
Totuși, trebuie să distingem trei tipuri de probleme cardiace: miocardita, care afectează mușchiul inimii, pericardita, care afectează învelișul inimii și disconfort vagal, care afectează nervul vagal.
Ultima cauză este adesea fără consecințe, dar primele două pot fi mai periculoase și pot avea consecințe grave. „Miocardita și pericardita sunt mai frecvente, chiar dacă observăm mai puține cazuri post-pandemie”, spune cercetătorul.
Potrivit mai multor studii, reluarea activităților sportive după pandemie provoacă probleme cardiace în doar 0,3 până la 2% din cazuri, indiferent de nivelul de practică (profesionist, amator, etc). „Nu am văzut niciun risc suplimentar”, spune Carré.
Sursa: Ouest France