Un al patrulea val Covid-19 se extinde în Europa continentală, forțând guvernele să ia măsuri drastice pentru a limita răspândirea virusului și pentru a elimina presiunea asupra spitalelor. Germania, ca și unii dintre vecinii săi, restricționează accesul celor nevaccinați în locurile publice. Vineri, guvernul austriac a anunțat cele mai severe măsuri din Europa: a ordonat un blocaj național de trei săptămâni și a spus că, din februarie, vaccinarea va deveni obligatorie – o premieră pentru țările occidentale.
Un val de toamnă a fost inevitabil, din cauza răspândirii varianta Delta, mai infecțioasă. Explozia de cazuri pare să fi luat prin surprindere autoritățile. Creșterea numărului de spitalizări și decese este alarmantă. Rata mortalității înregistrate în Slovacia este acum de patru ori mai mare decât cea din Marea Britanie. Spitalele austriece, care au al doilea cel mai mare raport de paturi ATI pe cap de locuitor din Europa, după Germania, riscă să fie copleșite. Spitalele din anumite regiuni ale Germaniei, unde cazurile noi au atins cel mai înalt nivel de până acum, sunt, de asemenea, supuse unei presiuni intense.
Unele zone ale Europei plătesc acum un preț mare pentru acoperirea insuficientă a vaccinurilor. Majoritatea celor care sunt grav bolnavi de Covid-19 sunt nevaccinați.
Doar 43% dintre adulții români au fost complet vaccinați. În Bulgaria, rata este de 29%. Niciuna dintre cele două țări nu are un guvern stabil, iar neîncrederea în autorități – fie guvernamentale, fie medicale – este răspândită, așa cum este în multe țări foste comuniste.
Chiar și țările cu rate mari de vaccinare reintroduc măsuri de distanțare. Olanda închide restaurantele și barurile mai devreme. Belgia a impus munca de acasă patru zile pe săptămână. Faptul că nu recurg la pași mai drastici – deocamdată – se datorează succesului campaniei de vaccinare (81% și, respectiv, 87%).
Teoriile conspiraționiste amplifică ezitarea în fața vaccinului
Spania și Portugalia au fost eficiente în imunizarea locuitorilor, prin campanii de sănătate publică bine organizate. În alte regiuni, au fost necesare stimulente mai puternice, un grad de discriminare și o doză de constrângere. Franța și Italia au implementat permise obligatorii Covid pentru accesul la restaurante, locuri de divertisment și trenuri pe distanțe lungi. Italia l-a extins la locul de muncă.
Problema Austriei – ca și a altor state vorbitoare de limbă germană, dar si a celor din Europa centrală – este numărul mare de oameni care refuza vaccinurile, hrăniți cu teorii ale conspirației, amplificate apoi de partidele politice de extremă dreapta.
Alexander Schallenberg, cancelarul Austriei, spune că s-a opus vaccinării obligatorii, dar „avem prea multe forțe politice, sceptici la vaccinuri și răspânditori de știri false în această țară”. Nu a ajutat nici faptul că guvernul a declarat „pandemia stăpânită, criza învinsă” în această vară, când campania de vaccinare era departe de a fi finalizată.
Austria a introdus permisul Covid, dar efectele sale au fost atenuate de testarea gratuită. Restricțiile asupra persoanelor nevaccinate, deși discriminatorii, ar fi putut stimula o mai mare acceptare a vaccinurilor, dacă ar fi fost implementate mai devreme. Impunerea vaccinării obligatorii – care ar trebui să fie ultima soluție pentru orice guvern – este o recunoaștere a eșecului din partea Vienei. Din nefericire, nu este singura capitală care a clacat.
Sursa: Financial Times