Povestea din interior a vaccinului Pfizer: Compania farmaceutică a făcut afacerea secolului folosindu-se de criza sanitară

Albert Bourla a devenit cel mai solicitat director executiv din lume. Deoarece vaccinurile au permis unor țări să-și redeschidă economiile în timpul verii, șeful Pfizer a ajuns în poziția de a participa la summit-ul G7 din iunie, de la Cornwall și de a-și parca jetul privat lângă avionul premierului britanic Boris Johnson. Câteva săptămâni mai târziu, el a fost întâmpinat la Jocurile Olimpice de către premierul japonez de la acea vreme, Yoshihide Suga, fiind prima dată când casa de oaspeți a Palatului Akasaka a găzduit un lider corporatist. În septembrie, președintele american Joe Biden îl descria pe „Albert” drept „bunul său prieten”.

Eficacitatea spectaculoasă a vaccinului Pfizer împotriva Covid-19 a oferit companiei oportunitatea de a salva vieți și economii. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că încă o jumătate de milion de europeni ar fi murit în 2021 dacă nu ar fi existat vaccinuri anti-Covid.

Prin e-mail, text sau telefon, liderii mondiali i-au cerut lui Bourla comenzi, în unele cazuri sperând că și-ar putea salva carierele politice. În fața unei bătălii electorale pe care a pierdut-o în cele din urmă, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în fruntea listei, apelându-l pe Bourla de 30 de ori.

Dar, în timp ce politicienii occidentali s-au aliat cu Bourla, liderii mai multor țări sărace au devenit exasperați, pe măsură ce virusul le-a decimat populațiile. Strive Masiyiwa, miliardarul din Zimbabwe care coordonează campania de vaccinare a Uniunii Africane, spune că au fost „lăsați să mergem prin apă… până ne înecam”.

La sfârșitul anului trecut a reușit să convingă compania Pfizer să furnizeze 2 milioane de doze pentru a ajuta la vaccinarea unora dintre cei aproximativ 5 milioane de lucrători din domeniul sănătății din Africa. A așteptat cu nerăbdare un draft de contract.

„Au tot spus: săptămâna viitoare. Apoi am ajuns în aprilie”, spune el. În mai, Uniunea Europeană a încheiat un contract uriaș pentru până la 1,8 miliarde de doze. Înfuriat, Masiyiwa i-a scris lui Bourla o scrisoare de „protest” în care a întrebat ce cauzează întârzierea. În cele din urmă, a primit câteva doze dintr-o inițiativă condusă de administrația Biden.

Pandemia a dus la o extindere masivă a puterii statului – de la blocarea economică până la izolarea oamenilor în propriile case. Dar când a fost vorba de soluții medicale, guvernele au fost aproape complet dependente de companiile private.

În iulie 2018, predecesorul lui Bourla a fost forțat să renunțe la creșterea prețurilor după ce a fost criticat public pe Twitter de fostul președinte american Donald Trump. Ani de zile, cel mai faimos produs al său a fost Viagra, utilizat pentru disfuncția erectilă.

Acum, producătorul american de medicamente este în spatele produsului farmaceutic cu record de vânzări într-un singur an. Pfizer estimează că vânzările de vaccin vor atinge 36 de miliarde de dolari în 2021, cel puțin dublu față de cel mai apropiat rival al său, Moderna. Capacitatea Pfizer de a extinde puternic producția a transformat-o în compania dominantă producătoare de vaccinuri. În octombrie, Pfizer avea o cotă de piață de 80% pentru vaccinurile Covid în UE și 74% în SUA.

De la aprobarea vaccinului, la sfârșitul anului trecut, deciziile Pfizer au contribuit la modelarea cursului pandemiei. Are puterea de a stabili prețuri și de a alege care țară este pe primul loc într-un sistem opac de așteptare, inclusiv pentru programele de rapeluri pe care țările bogate se străduiesc acum să le accelereze.

În funcție de deciziile sale, țările, regiunile și chiar continentele își pot deschide economiile sau riscă să rămână în urmă în cursa pentru controlul virusului. Deși livrările de vaccinuri către țările mai sărace au crescut din septembrie, disparitățile globale sunt mari. Până acum, 66% dintre oamenii care trăiesc în țările G7 au primit două doze de vaccin; în Africa, doar 6%.

Pericolul unei astfel de distribuții inegale a fost subliniat de apariția noii variante Omicron. Deși originile sale sunt încă neclare, oamenii de știință au avertizat în trecut că probabilitatea de a apărea noi variante crește atunci când anumite regiuni ale lumii rămân nevaccinate. „Nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță”, spune Seth Berkley, directorul executiv al Gavi, alianța pentru vaccinuri susținută de ONU.

Modul în care Pfizer exercită această nouă putere – și ce intenționează să facă în continuare – rămâne un secret, deoarece producătorul de vaccinuri anulează cantități mari de contracte și obligă chiar și oameni de știință independenți să semneze acorduri de confidențialitate.

Niciun director executiv al Pfizer nu a fost de acord să fie intervievat pe această temă. În schimb, compania a răspuns printr-un purtător de cuvânt care a precizat că Pfizer este „foartă mândră” de realizarea sa. „Cu mai mult de 2 miliarde de doze livrate până în prezent, vaccinul nostru a salvat milioane de vieți în întreaga lume”, a spus el.

Financial Times a vorbit cu peste 60 de persoane implicate în procesul de vaccinare, inclusiv cu actualii și foștii angajați Pfizer și cu oficiali guvernamentali de pe tot globul, pentru a evidenția modul în care compania care a contribuit atât de mult la salvarea lumii a făcut totuși și o afacere atât de profitabilă. Toți sunt recunoscători pentru un vaccin sigur și eficient. Dar mulți se întreabă dacă raportul de putere s-a înclinat prea mult în favoarea Pfizer.

Lawrence Gostin, profesor de drept global al sănătății la Universitatea Georgetown, spune că Pfizer și alți producători de vaccinuri au fost „duri” în negocieri, deoarece politicienii au fost reticenți să răspundă.

„Nu sunt anti-Big Pharma… Cred că au creat un miracol, un triumf științific”, spune el. „Dar a pretinde că își exercită puterea în mod corect, deschis, cu un sentiment de compasiune, este vădit neadevărat.”

Cea mai mare lovitură de marketing din istorie

Vaccinul pentru care Bourla a primit apeluri telefonice de la liderii mondiali a fost inventat, de fapt, în laboratoarele BioNTech, o companie din orașul german Mainz.

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, directorul executiv al BioNTech, Ugur Sahin, a urmărit noul coronavirus care a apărut în China. Îngrijorat că va provoca ravagii globale, Sahin, imigrant turc în Germania care a fost unul dintre primii care au avut încredere în tehnologia ARNm, a organizat resursele BioNTech pentru a investi în descoperirea unui vaccin.

Dar, la fel ca Moderna, BioNTech nu avea produse aprobate – deci nici vânzări sau profit. A trebuit să caute un partener care să aibă banii de care avea nevoie.

Prima oprire a fost Pfizer, pentru că deja lucraseră împreună. Directorii Pfizer au ezitat inițial. Dar, în martie, când pandemia a lovit spitalele din jurul sediului Pfizer din Manhattan, cele două companii au anunțat o colaborare.

„Nici măcar nu este vaccinul lor”, așa cum spune un fost oficial al guvernului american implicat în achiziționarea de vaccinuri. Faptul că acum este cunoscut universal sub numele de vaccin Pfizer este „cea mai mare lovitură de marketing din istoria produselor farmaceutice americane”.

Spre deosebire de AstraZeneca și Johnson & Johnson, Pfizer nu s-a gândit niciodată să-și vândă vaccinul Covid-19 fără a obține profit. BioNTech trebuia să câștige bani din primul său produs pentru a intra în afaceri. BioNTech avea să bage în buzunar jumătate din profit, dar Pfizer controla comercializarea vaccinului în fiecare țară, cu excepția țărilor de origine ale fondatorilor – Germania sau Turcia – și China, unde BioNTech semnase deja un acord cu Fosun Pharma.

În timp ce BioNTech a primit finanțare de până la 375 de milioane de euro de la guvernul german pentru dezvoltarea vaccinului, Pfizer a respins banii guvernului SUA pentru a putea păstra controlul complet asupra vaccinului, inclusiv problema crucială a prețurilor.

Așadar, când Pfizer a deschis negocierile cu guvernul SUA, în vara 2020, a luat o poziție fără compromis: compania a cerut 100 de dolari pe doză – 200 de dolari pe tratamentul cu 2 doze – potrivit unor oameni familiarizați cu problema.

Bourla a fost „uimitor de practic”, potrivit unui fost oficial al administrației Trump, și neobișnuit de „implicat personal” în discuțiile cu reprezentanții guvernului, inclusiv cu cei de la autoritatea de reglementare și de la Casa Albă.

Moncef Slaoui fusese numit de administrație să asigure contractele. Veteran GSK, nu era ostil industriei și cunoștea riscurile dezvoltării vaccinurilor. Dar chiar și el a fost șocat că Pfizer a cerut un preț atât de mare. Emoțiile au crescut în timpul negocierilor, iar Slaoui spune că l-a avertizat pe Bourla că Pfizer poate părea că încercă să beneficieze de o „pandemie ce vine odată la un secol”.

Un oficial guvernamental implicat în negocieri acuză compania că „încearcă să joace dur într-o perioadă de urgență națională”.

Pfizer nu a răspuns întrebărilor despre strategia sa de preț în SUA. Dar un fost director Pfizer, prezent la acea vreme, descrie arta complicată de a stabili prețul unui vaccin în timpul unei pandemii. El subliniază că vaccinul Pfizer împotriva pneumoniei, Prevnar, costă în jur de 200 de dolari. Compania a folosit costurile îngrijirii pacienților Covid sau beneficiile redeschiderii economiei pentru a-și justifica prețurile, atunci factura ar fi putut fi și mai mare.

„Dacă ai lua în considerare impactul economic, nu doar impactul asupra sănătății, l-ai putea avea până la 1.000 de dolari pe doză, deoarece exista potențialul de a evita cheltuielile de trilioane de dolari. Te întorci și te gândești: „Asta nu va funcționa”.

Slaoui spune că Bourla a recunoscut de curând că un astfel de preț ar pune în pericol reputația Pfizer. După ce Moderna, care primise subvenții mari guvernamentale americane, a convenit asupra unui preț mult mai mic, Pfizer a stabilit în cele din urmă 19,50 de dolari pe doză în contractul inițial cu SUA și prețuri echivalente în alte țări occidentale. Dar costul pe doză este de patru ori mai mare decât prețul unei doze unice de la J&J și de cinci ori mai mare decât o doză de AstraZeneca.

Capacitatea de producție este cheia

Succesul vaccinului Pfizer a fost construit pe capacitatea de producție, nu pe strălucirea cercetării.

Pe măsură ce capacitatea de producție a Pfizer a crescut în 2021, compania a câștigat cota de piață de la rivalii mai ieftini AstraZeneca și Johnson & Johnson. Strategia Pfizer de a menține producția internă a dat roade. Alături de BioNTech, aveau nouă fabrici proprii, cele mai mari fiind în Kalamazoo, Michigan și Puurs, Belgia, precum și 20 de producători contractuali. A făcut eforturi extraordinare pentru a asigura producția. Când Pfizer nu a reușit să găsească un depozit cu ultrafrig adecvat pentru vaccinurile sale în timpul transportului, a proiectat un container termic. Pentru a asigura producția de gheață carbonică, și-a construit propria fabrică de gheață carbonică.

Combinația de control și expertiză a permis un salt dramatic de productivitate. Când Pfizer a început să furnizeze vaccinul, a durat, în medie, 110 zile de la început până la introducerea vaccinului într-o fiolă. Acum durează, în medie, 31 de zile. În ianuarie a spus că ar putea livra 2 miliarde de doze în acest an, dar până în august a spus că este pe cale să producă 3 miliarde. Anul viitor, intenționează să facă 4 miliarde de doze.

În schimb, AstraZeneca s-a străduit în zadar să crească producția. Compania de medicamente anglo-suedeză, care a colaborat cu Universitatea din Oxford, plănuise să livreze pentru UE doze de 300 de milioane în primele șase luni ale acestui an. Dar, după o serie de probleme, și-a redus drastic livrările, la doar 100 de milioane. Politicienii UE au fost atât de furioși încât au acționat AstraZeneca în instanță.

Problemele au fost aceleași la J&J, care la un moment dat și-a întrerupt livrările în UE.

Liderii UE aveau nevoie de vaccinuri pentru a-și menține oamenii în siguranță – și pentru a-și restabili reputația – iar Pfizer părea singurul furnizor de încredere.

„Politicienii au fost păcăliti grav. Cei care au încercat să negocieze prețul sau alte forme de acces au fost sancționați din punct de vedere politic, în special în UE, unde după lansarea timpurie au existat reincriminări enorme”, spune Gostin. „Oamenii au întrebat ‘De ce nu ați oferit companiilor ceea ce cer?'”.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei UE, l-a contactat pe Bourla în ianuarie 2021. Când, în primăvară, a devenit clar că Pfizer va avea mai multe doze disponibile, a început să negocieze un mega-acord de până la 1,8 miliarde de doze urmând a fi livrate până în 2023.

„Statele membre doreau acces la vaccin în următorii câțiva ani”, spune Sean Marett, directorul comercial al BioNTech, care adaugă că prețul nu a fost problema critică în discuții. „Cred că importante au fost fiabilitatea și disponibilitatea. Oamenii erau speriați. Puteai simți asta. Europa era îngrijorată de blocaje și variante și dorea să liniștească oamenii.”

UE așteaptă acum de cinci ori mai multe doze de la Pfizer decât următorul său cel mai mare furnizor, Moderna. Un astfel de angajament uriaș ar duce de obicei la o reducere a prețurilor. Dar Pfizer a crescut prețul cu mai mult de un sfert, de la nivelul convenit inițial de 15,50 EUR, la 19,50 EUR – și von der Leyen a fost de acord.

Pfizer a majorat prețul cu o sumă similară în contractele sale din 2021 cu SUA și Marea Britanie.

Jillian Kohler, director al centrului colaborator al OMS pentru guvernanță, transparență și responsabilitate în sectorul farmaceutic, spune că Pfizer a avut în trecut reputația de a fi „destul de agresivă” și „interesată de maximizarea profitului, în detrimentul tuturor celorlalte aspecte”. Dar pandemia i-a amplificat puterea, „exacerbând capacitatea Pfizer de a face cereri extraordinare guvernelor”.

Pfizer le-a spus investitorilor că ar putea crește prețul după ce Covid-19 va intra într-o fază endemică, când răspândirea sa este mai lentă și mai controlată. Analiștii sunt precauți în a presupune că va crește dramatic prețul, știind că Pfizer s-ar putea confrunta cu mai multă concurență.

Dar dominația Pfizer pare din ce în ce mai sigură, pe măsură ce alte vaccinuri sunt amânate sau abandonate. Este singurul dintre cei patru mari producători de vaccinuri care vând în prezent un ser: Sanofi și GSK nu au publicat încă datele de fază 3, după ce o greșeală de dozare a anulat o încercare anterioară a vaccinului lor comun, în timp ce Merck a părăsit cursa în ianuarie, după rezultate slabe.

Anul viitor, Pfizer estimează că va genera 29 de miliarde de dolari din vaccin, pe baza unor contracte pe care le semnase deja la jumătatea lunii octombrie. Într-un apel privind veniturile din februarie 2021, Pfizer a prezis că, după încheierea pandemiei, marjele sale actuale vor crește, deoarece costurile probabil vor scădea.

„Există o oportunitate semnificativă ca aceste marje să se îmbunătățească odată ce trecem dincolo de mediul pandemic în care ne aflăm”, spune Frank D’Amelio, director financiar.

Țările africane se luptă pentru a obține provizii

Bourla insistă că nu este concentrat doar pe profit. „Compania se descurcă foarte bine din punct de vedere financiar, dar sunt și mai mulțumit când intru într-un restaurant și sunt ovaționat, pentru că toată lumea simte că am salvat lumea”, a spus el pentru Yahoo Finance în iulie.

Winnie Byanyima, ugandezul care conduce efortul global al ONU de a pune capăt SIDA, s-a cutremurat când a citit acel interviu. „Nu a salvat lumea. Ar fi putut să o facă, dar nu a făcut-o”, spune ea, subliniind ratele foarte scăzute de vaccinare din Africa.

Pfizer a redus prețurile pentru țările cu venituri mici până la 6,75 dolari pe doză pentru cele mai sărace și aproximativ 10 – 11 dolari pentru țările cu venituri medii, mai puțin decât percepe Moderna, dar mai mult decât AstraZeneca.

Chiar dacă acest lucru face ca dozele să fie mai accesibile, mulți lideri consideră că Pfizer îi forțează să navigheze printr-un labirint pentru a le obține. În timp ce liderii occidentali îl sunau pe Bourla, prima provocare pentru unele națiuni a fost să se facă auziți de el – sau de oricine de la Pfizer.

„Țările spun că au încercat să contacteze Pfizer și nimeni nu le-a răspuns apelurilor”, spune o persoană familiarizată cu operațiunea de cumpărare a vaccinurilor a Uniunii Africane.

Înainte ca acordurile să fie încheiate, Pfizer a cerut țărilor să schimbe legile naționale pentru a proteja producătorii de vaccinuri de procese, pe care multe jurisdicții occidentale le aveau deja. Din Liban până în Filipine, guvernele naționale au schimbat legile pentru a garanta furnizarea de vaccinuri.

Jarbas Barbosa, directorul adjunct al Organizației Panamericane a Sănătății, spune că Pfizer a impus condiții „abuzive, într-o perioadă în care, din cauza urgenței, [guvernele] nu au puterea de a spun nu”.

Dar negociatorii se tem că refuzurile ar putea întârzia livrarea dozelor. Jonathan Cushing, șeful departamentului de sănătate globală la Transparency International, spune: „Este efectiv o cursă: cine oferă cel mai mult, va primi vaccinurile cel mai repede”.

Susan Silbermann, fostul șef al vaccinurilor Pfizer, care a creat grupul operativ Covid-19 al companiei, spune că laboratorul știa că nu va putea furniza vaccinuri în întreaga lume, în faza inițială.

„Am descoperit că guvernele se aflau în diferite etape de stabilire a proceselor de achiziții specifice pandemiei. Nu am vrut să încheiem mai întâi un contract cu țara x sau țara y, aveam mai multe conversații în același timp. A fost adesea despre cât de repede au răspuns guvernele”, spune ea.

Negocierile cu Africa de Sud au fost deosebit de tensionate. Guvernul s-a plâns că Pfizer a făcut ceea ce fostul său ministru al Sănătății, Zweli Mkhize, a numit „cereri nerezonabile”, despre care a spus că a întârziat livrarea vaccinurilor.

La un moment dat, acesta a cerut guvernului să monteze active suverane pentru a acoperi costurile oricărei compensații potențiale, lucru pe care a refuzat să îl facă. Trezoreria a respins cererea departamentului de sănătate de a semna acordul cu Pfizer, potrivit unor persoane familiare cu chestiunea, argumentând că este echivalent cu „renunțarea la suveranitatea națională”.

Dar Pfizer a insistat asupra despăgubirii împotriva pretențiilor civile și a cerut guvernului să ofere finanțare pentru un fond de despăgubiri.

„Sud-africanii mi-au spus: Băieții ăștia ne pun un pistol la tâmpla, spune un înalt oficial familiarizat cu eforturile africane de achiziție de vaccin. „Oamenii țipau după un vaccin și au semnat orice le-a fost pus în față.”

Fatima Hassan, fondatorul Inițiativei pentru Justiție în Sănătate din Africa de Sud, spune că Ministerul Sănătății nu era pregătit pentru a negocia cu o companie farmaceutică precum Pfizer. Organizația ei se pregătește să meargă în justiție pentru a forța publicarea contractelor neredactate semnate de Pfizer cu guvernul sud-african.

„Vrem să știm pe ce altceva au mizat”, spune Hassan. „O companie privată nu poate avea atâta putere. Contractul ar trebui să fie deschis. Ei ar spune povestea a ceea ce Pfizer a reușit să extragă din țările suverane din întreaga lume.”

Un înalt oficial guvernamental sud-african nu a comentat în mod specific despre Pfizer, dar adaugă: „Cred că este imoral ca cineva să profite în măsura în care s-a întâmplat dintr-o criză gravă pentru umanitate în ansamblu”.

Următoarea întorsătură a venit atunci când compania a refuzat să furnizeze doze până când nu a inspectat dacă națiunile dispuneau de infrastructura necesară pentru a păstra vaccinuri la temperaturi scazute. Pfizer avea un motiv întemeiat de îngrijorare: chiar și mulți furnizori de asistență medicală din vest au depozitat cu greu dozele. Silbermann spune că Pfizer avea responsabilitatea de a ajuta guvernele să înțeleagă cerințele, deoarece „niciun vaccin nu este bun dacă stă într-un container”.

Dar un lider senior al Covax, programul susținut de OMS care livrează vaccinuri în lumea în curs de dezvoltare, spune că unele guverne au simțit că Pfizer și-a depășit limitele. „Unele țări au crezut că au acoperit totul și apoi Pfizer fie a inclus alte lucruri, fie nu a fost mulțumit de ceea ce au făcut”, spune el.

În septembrie, Bourla i-a înfuriat pe mulți, sugerând că oferta de vaccinuri va fi atât de abundentă până anul viitor, încât ezitarea la vaccin va deveni factorul limitator. „Procentul de ezitare în acele țări [cu venituri mici] va fi mult, mult mai mare decât procentul de ezitare din Europa, SUA sau Japonia”, spune el.

Există unele dovezi care susțin acest lucru: Africa de Sud, care s-a confruntat cu penurie de vaccinuri la începutul anului, se luptă acum să-și convingă oamenii să pună la dispoziție vaccinuri. Dar a adăugat impresia că Bourla nu are legătura cu realitățile vieții într-o țară nevaccinată. Tom Frieden, fostul director al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, descrie acest comentariu drept „flagrant”.

Fără nicio vizibilitate asupra registrului de comenzi al Pfizer sau chiar dacă există o coadă, unele guverne au început să suspecteze că aceste condiții suplimentare erau tactici de întârziere. Bruce Aylward, consilier principal la OMS, spune că producătorii de vaccinuri nu acordă prioritate Covax.

„Arată-ne lista de așteptare. Unde este comanda? Și cum prioritizezi? Dacă este după ordinea în care au fost făcute comenzile, atunci am fi fost serviți cu mult timp în urmă”, spune el.

Pfizer spune că are transparență în programele de livrare.

Richard Hatchett, director executiv al Coaliției pentru Pregătire și Inovații pentru Epidemii, unul dintre susținătorii Covax, spune că lumea le datorează companiilor Pfizer, Moderna, BioNTech, AstraZeneca și multor altora din industrie „un mare vot de mulțumire”.

Tot ce își dorește, pe durata limitată a pandemiei, este să vadă carnetele de comenzi. „Dacă toată lumea este corectă și livrați în ordinea în care s-au făcut plățile pentru o comandă, atunci transparența nu ar trebui să fie o problemă”, spune el.

„Ar ridica o parte din tensiune … gradul de emoție asupra acestor probleme este foarte, foarte mare, din motive evidente. Adică oamenii mor.”

Jocul de-a vinovatul 

La aproape un an de la aprobarea primelor vaccinuri Covid-19, vaccinurile au schimbat fața întregii lumi. Aproximativ 54% dintre oameni au primit cel puțin o doză. Dar ele rămân în mod frustrant departe de 94% dintre rezidenții țărilor cu venituri mici.

Dovezile puternice ale inegalității au declanșat un joc de a da vina pe celălalt. Unii oficiali guvernamentali arată cu degetul către Pfizer și Moderna, întrebând de ce companiile nu acordă mai multă prioritate țărilor nevoiașe, decât să vândă vaccinuri de rapel națiunilor bogate.

Frieden, fostul director al CDC, spune că guvernele „îndulcesc adesea vasul” pentru ca producătorii de vaccinuri să obțină vaccinurile de care au nevoie: finanțează cercetarea și dezvoltarea, formează clinicieni, educă publicul și cumpără miliarde de doze. În schimb, se așteaptă ca producătorii de vaccinuri să se comporte responsabil. Este „surprinzător” gradul în care Pfizer și Moderna nu au făcut-o, spune el.

„Există anumite reguli nescrise despre cum acționează producătorii de vaccinuri și cum acționează guvernele. Producătorii de vaccinuri au încălcat aceste reguli, așa că, poate, ar trebui să fie rescrise”, spune el.

Dar, pentru unii critici și experți în sănătate, vina este mai puțin a companiilor și mai mult a guvernelor bogate, care și-au pus propriii lor oameni pe primul loc și și-au eschivat de la a asigura o distribuție mai largă a vaccinurilor.

Pe parcursul anului 2020, politicienii occidentali nu au reușit să finanțeze Covax suficient de repede pentru ca programul să se miște rapid atunci când vaccinurile au devenit disponibile sau să pună clauze în contractele lor conform cărora companiile trebuie să ajute țările mai sărace.

„Țările preferau să aibă comenzi pentru doze de care nu aveau nevoie”, spune un fost director Pfizer.

Thomas Cueni, directorul general al Federației Internaționale a Producătorilor și Asociațiilor Farmaceutice, spune că este la latitudinea guvernelor cu doze excedentare precum SUA, Marea Britanie, UE și Canada să se asigure că programul Covax primește vaccinurile de care are nevoie.

Cursa pentru vaccinarea lumii a fost complicată de programele de rapel ale țărilor bogate. Rapelul este acum în plină desfășurare: Israelul a oferit deja o a treia doză pentru 44% din populația sa, Marea Britanie – 22%, iar SUA puțin peste 10%.

Chiar înainte de apariția variantei Omicron, campaniile de rapel păreau pregătite să cimenteze dominația Pfizer pe piața vaccinurilor Covid, datorită eficacității ridicate a vaccinului și a succesului companiei la producție. Expansiunea rapidă a planurilor de rapel cu doza trei, pe care unele guverne occidentale au anunțat-o în ultimele zile, nu va face decât să-și întărească și mai mult poziția.

Pfizer a lansat o campanie publicitară „Science will Win”, în timp ce Bourla scrie o carte despre „moonshot”. El insistă că Pfizer se află într-o poziție de „putere comercială” pe piața vaccinurilor Covid, oamenii probabil vor avea nevoie de rapeluri an de an.

Sursa: Financial Times