Constatarea lui Bravo i-a oferit lui Charlie prilejul să intervină: „De când e adevărul înfricoşător?”.
„Dintotdeauna, numai că eu vorbeam despre cuvântul adevăr, <emet>”.
„Are dreptate Bravo”, şi-a reluat Echo povestea. “Ca să-l anime, Maharalul din Praga i-a scris Golemului pe frunte <emet> – adevăr. Iar atunci când androidul s-a răzvrătit şi a trebuit să-l ucidă, a făcut-o tăind o literă. Din <emet> a rămas <met>, care înseamnă moarte…”.
„Ce bine că roboţii de astăzi nu se răzvrătesc! Iar dacă s-ar răzvrăti, îi scoţi repede din priză”, a răsuflat uşurat Kilo.
Echo s-a mărginit să-l contrazică blând: „Te cam pripeşti, dar asta e o altă discuţie”.
„Şi de ce s-a răzvrătit Golemul? Gândea singur?”, a întrebat Lima.
„Povestea se complică şi sursele încep să devină neclare. Se spune că Maharalul îl folosea şase zile din şapte şi, la începutul Shabbatului, vineri la ivirea primelor stele, îl scotea din priză, vorba lui Kilo, prin acelaşi procedeu – ştergându-i o literă de pe frunte. Catastrofa s-a petrecut în ajunul acelui Shabbat în care a uitat să-i şteargă litera de pe frunte. Monstrul s-a pornit să distrugă ghettoul şi ar fi distrus întreg Universul, cred cabaliştii, dacă rabinul n-ar fi reuşit să-i şteargă litera şi să-l transforme în lut”.
„N-a mai încercat niciodată să-l… resusciteze?”.
„Niciodată”.
„Şi dacă”, a insistat Lima, “cineva a făcut-o totuşi, iar acum Golemul bântuie printre noi? Ce-i atât de greu să scrii un cuvânt pe fruntea unei păpuşi de lut?”.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook