Când e datorie și când e artă?
Cum decidem ce facem pe hartă?
Parcă-i ciudat, ca lipit o vază spartă,
Să ai reguli la Oscar, e cireașa de pe tartă!
Ar putea fi, dar, la fel de bine, nu…
Că nu-i chiar tort, dacă înțelegi ce spun.
În același timp, la ei, cât de rău o fi,
De au simțit nevoia să pună pe hârtii,
Niște lucruri despre care, clar, știi
Că sunt normale în viața de zi cu zi?
Arta oglindește viața și naturalul,
Chiar și când execuția ia normalul
Sau fantasticul și ni le pune în față,
Chiar și SF-ul e generat de viață,
De ce știm, de cum ne imaginăm ce știm,
Ca să ieșim din ce suntem spre ce tindem să fim,
În același timp, dacă vrei un număr prim
N-o să pui un număr par să joace în film.
Să fie reglementarea artei bună în profesie
Dar proastă în estetică și progresie?
Gândindu-mă că mi-ar fi ciudat să mi se dea un barem al subiectelor de atins pentru poeziile mele,
Cosmin Dominte – totodată, ar fi la fel de ciudat să nu vrei nicio poezie doar pentru că vine de la mine și ție nu-ți place ce reprezint eu.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook