Paradox| Studii clinice insuficiente pentru vârstnici, dar sunt vaccinați cu prioritate împotriva Covid

În cele mai multe țări, persoanele în vârstă vor fi primele care vor beneficia de vaccinarea anti-Covid. O alegere care ridică întrebări, având în vedere că datele testelor pe această grupă de vârstă lipsesc.

Într-un context în care numărul de doze administrate va fi foarte limitat, cel puțin inițial, a fost necesar să se stabilească priorități. „Alegerea ar putea fi discutată, dar este de înțeles: vârstnicii sunt cei mai afectați de virus în ceea ce privește mortalitatea. Rezidenții din casele de bătrâni au un risc dublu, cel al vârstei și cel al comunității, de aceea trebuie să acționăm”, explică prof. Odile Launay, membru al Comitetului pentru vaccinuri Covid-19 din Franta și specialist în vaccinare.

Deși o strategie similară a fost adoptată în multe țări, începând cu Statele Unite, acum ea ridică întrebări. Mai ales pentru că, printre toate necunoscutele care încă înconjoară vaccinurile Covid, există cea a eficacității acestora la persoanele foarte în vârstă. În casele de bătrâni, peste 70% dintre rezidenți au peste 75 de ani și 35% peste 90 de ani. Cu toate acestea, acest grup este în mare parte uitat în studiile clinice. Niciun subiect de peste 85 de ani nu a fost inclus în protocolul pe scară largă efectuat de Pfizer/BioNTech, ale cărui date tocmai au fost publicate. Sunt doar 1559 de voluntari în grupa de vârstă 75-85, din 36.523 de participanți. AstraZeneca, la rândul său, nu a inclus subiecți vârstnici.

„În apărarea laboratoarelor, este dificil să se efectueze studii clinice la vârste extreme, fie la copii mici, fie la persoane foarte în vârstă, deoarece este un public foarte fragil”, subliniază Pr. Brigitte Autran, imunolog. La aceasta se adaugă necesitatea ca producătorii să demonstreze cel mai înalt nivel posibil de eficacitate în studiile lor: „Dacă încercăm să demonstrăm că un vaccin funcționează, îl vom testa mai ales pe subiecții care au un sistem imunitar bun… dacă ne plasăm în cele mai grave condiții, ne vom lupta pentru a demonstra eficacitatea acestuia „, spune Michel Cogné, imunolog și profesor la Universitatea din Limoges.

O prioritate care este dezbătută în Statele Unite

Vaccinurile vor fi administrate, în cele din urmă, cu prioritate, subiecților care au fost cei mai puțin testați. Și dacă se pune problema eficacității lor pentru aceste grupe de vârstă, este și pentru că imunitatea persoanelor în vârstă funcționează adesea mai puțin bine. Un fenomen numit „imuno-senescență”: „Stim că sistemul imunitar începe să îmbătrânească de la 60 la 65 de ani. Apoi, există probabil salturi în pierderea răspunsului imun și nu știm prea multe despre persoanele foarte în vârstă, acest lucru nu a fost studiat prea mult”, precizează profesorul Autran.

Un lucru este sigur, „majoritatea vaccinurilor funcționează mai puțin bine la 90 de ani decât la 30 de ani”, notează Michel Cogné. Cu toate acestea, există excepții, cum ar fi vaccinul recent pentru zona zoster, care funcționează la fel de bine la persoanele în vârstă și la cei mai tineri. Dar întrebarea apare în special pentru vaccinurile împotriva noilor virusuri, subliniază profesorul Autran: „Cu cât îmbătrânim, cu atât este mai dificil să dezvoltăm răspunsuri la noi agenți infecțioși”. În timp ce răspunsul la vaccinul antigripal este diminuat la vârste mai înaintate, acesta există încă, deoarece, chiar dacă virusurile gripale suferă mutații, ele nu sunt niciodată complet noi. Pentru vârstnici, vaccinul acționează mai mult ca un rapel care va trezi memoria imună. Asta nu se va întâmpla însă în cazul Covid, deoarece SARS-Cov-2 era încă necunoscut cu un an în urmă.

Această prioritizare, în orice caz, este dezbătută. În Statele Unite, un expert al CDC s-a opus public acestei strategii. „Avem o cantitate limitată de vaccinuri, ar trebui să ne folosim resursele pentru personalul unităților sanitare, mai degrabă decât pe locuitorii caselor de bătrâni”, declară ea pentru Financial Times. În Franța, prof. Eric Caumes, șeful departamentului de boli infecțioase de la Pitié-Salpêtrière, atenționează, de asemenea: „Începând campania de vaccinare pentru persoanele în vârstă riscăm să avem o lipsă de eficacitate care ar putea afecta încrederea în vaccinuri”. Marie-Paule Kieny, președinta Comitetului pentru vaccinuri Covid-19, optează pentru o extindere rapidă a obiectivului de vaccinare în Franța: „Mortalitatea în casele de bătrâni, mai mare decât în ​​rândul persoanelor care locuiesc acasă, ne va expune riscului de decese inexplicabile, care ar putea fi atribuite în mod greșit vaccinului”.

Întrebarea dacă vaccinurile sunt „sterilizante” este crucială

Fiecare tehnologie de vaccinare ar putea avea o eficacitate variată, în special pentru vârstnici. Sanofi a fost forțat să-și revizuiască testele pentru că nu a reușit să provoace un răspuns imun suficient la bătrâni. Însă nu este totul pierdut: „Unele laboratoare au inclus subiecti de până la 85 de ani în fazele 1-2. Putem trage deja niște concluzii și sunt destul de încurajatoare, dar trebuie să fim foarte atenți la soliditatea acestor informații”, nuanțează Brigitte Autran în timp ce precizează că „nu se știe nimic pentru cei de peste de 90 de ani”. În grupul de vârstă de 75-85 de ani, studiul clinic Pfizer a arătat că nu au existat cazuri de infectare printre cei vaccinați, spre deosebire de grupul placebo. Dar și aici, datele sunt insuficiente pentru a trage concluzii.

Prof. Alain Fischer, președintele noului „comitet de coordonare a strategiei vaccinului” din Franta, spune același lucru: „Răspunsul științific ar fi să spunem:„ nu avem date directe, deci nu vaccinăm. Dar punctul de vedere al autoritatilor sanitare care spun că este vorba despre grupuri cu risc cumulat poate fi înțeles. Cu atât mai mult cu cât nu există astăzi date despre impactul vaccinurilor asupra transmiterii virale: știm că vaccinurile de la Pfizer, Moderna și într-o măsură mai mică AstraZeneca protejează oamenii vaccinati împotriva riscului de îmbolnăvire. Pe de altă parte, este prea devreme pentru a spune dacă „sterilizează”, adică dacă previn și infectarea și transmiterea virusului. Dacă ar fi cazul, persoanele în vârstă ar putea fi protejate indirect, prin vaccinarea celor din jur.

Alte informații vor fi adăugate rapid la cele pe care le avem deja, în primul rând datele din viața reală, provenite din țări care au început deja vaccinarea. Franța va efectua un studiu clinic de fază 2 pentru vaccinul Moderna, tocmai pentru a clarifica această întrebare: „Vom recruta 180 de persoane, inclusiv 120 de peste 60 de ani, pentru a compara răspunsul imun în funcție de vârstă”, indică profesorul Launay. În ceea ce privește strategia comunicată de autoritățile publice, aceasta evoluează în mod evident și ar putea fi revizuită în funcție de datele disponibile.

O altă armă pentru persoanele în vârstă, anticorpii monoclonali

„Poate fi necesar să se furnizeze mijloacele pentru a verifica la vârstnici dacă sunt protejați sau nu de vaccin, prin teste serologice pentru anticorpi”, a declarat prof. Renato Monteiro, președintele societății franceze de imunologie. Dacă vaccinurile nu sunt foarte eficiente, am putea avea o altă armă: imunoterapia pasivă „. Aceștia sunt anticorpi monoclonali, selectați și sintetizați din anticorpi de la pacienți vindecați de Covid, care au demonstrat în primele faze ale studiilor clinice capacitatea lor de a reduce riscul de a ajunge la terapie intensivă, chiar și pentru pacienții vârstnici, spune cercetătorul, care tocmai a semnat o rubrică în Le Monde, solicitând autorităților din domeniul sănătății să autorizeze aceste produse inovatoare în Europa, chiar dacă studiile clinice nu sunt finalizate.

Sursa: L’Express