Bruxelles-ul ar putea duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene dacă Bucureștiul nu ia măsuri eficiente pentru a stopa tăierea legală sau ilegală din regiunea Carpaților. Fără drumuri, fără camioane, fără case. Adânc în Carpații României, unele peisaje au fost sculptate doar de ploaie și nu au cunoscut niciodată – sau aproape – mâna umană. Rezervor de biodiversitate incomparabil, pădurile primare au o vechime de zece mii de ani, potrivit specialiștilor. Zonele care sunt parcă dintr-o altă epocă găzduiesc specii pe cale de dispariție (urși, râși, lupi și mai recent zimbri, reintrodusi în 2014).
Dar acest ecosistem fragil a fost amenințat după căderea comunismului, în 1989, care a deschis larg ușa întreprinderilor forestiere. Traficul comercial gigant se perpetuează pe un fundal de corupție și amenință pădurile primare ale țării.
Ikea, primul proprietar privat de pădure din România
Pe drumurile sinuoase din Transilvania, camioanele care transportă bușteni sunt numeroase. Cu una sau două remorci pline, călătoresc de la munte la gatere. Paradă zilnică este doar partea vizibilă a unei piețe estimate la 6 miliarde de euro pe an, care a defrișat 349.000 de hectare de suprafețe forestiere între 2001 și 2019 în România, conform imaginilor din satelit oferite de Global Forest Watch.
Iar ritmul s-a accelerat: din 2014, în fiecare an, 38 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați în România, conform inventarului național. Mai rău, doar jumătate din acest lemn ar fi exploatat legal.
Gabriel Paun, fondatorul ONG-ului Agent Green, spune că excesul de consum se datorează nevoilor naționale ale României (3,5 milioane de locuințe sunt încălzite cu lemn) și industriei forestiere, care dorește să vândă lemn pentru industria de mobilă. El încearcă responsabilizarea autorităților române. „Guvernele nu au reușit să spună Stop. Companiile de cherestea au venit una după alta, fără reglementări. Astăzi ne găsim în poziția de a importa lemn din Bulgaria pentru, deoarece producția noastră merge spre export”.
Printre aceste companii, adesea străine, găsim nume familiare, precum Ikea, care este acum cel mai mare proprietar privat de păduri din România (aproximativ 50.000 de hectare).
Doar 1,5% din pădurile din România sunt strict protejate.
Sursa: Le Monde