„Pandemiile vor apărea mai des, se vor răspândi mai repede”, avertizează experții ONU, care se tem de „impacturi devastatoare” asupra economiei. Potrivit experților, 540.000 până la 850.000 de virusuri animale identificate „au capacitatea de a infecta oamenii”.
Imensul rezervor de virusuri necunoscute din lumea animalelor este o sursă constantă de îngrijorare pentru Națiunile Unite. Un grup de experți subliniază, într-un raport publicat joi, multiple îngrijorări cu privire la epidemiile viitoare. Dacă nu există o transformare radicală a sistemului economic, care distruge natura, pandemiile precum Covid-19 se vor înmulți și vor cauza multe decese.
„Fără strategii de prevenire, pandemiile vor apărea mai des, se vor răspândi mai repede, vor ucide mai mulți oameni și vor avea efecte devastatoare fără precedent asupra economiei globale”, avertizează acest raport al grupului de experți ONU, privind biodiversitatea (IPBES).
1,7 milioane de virusuri necunoscute
Cei 22 de oameni de știință însărcinați de IPBES să întocmească acest raport de urgență, fără a beneficia de procesul obișnuit de evaluare și aprobare interguvernamentală, au analizat sute de studii recente despre legăturile dintre oameni și natură. Conform estimărilor publicate în revista Science în 2018 și incluse în raport, există 1,7 milioane de virusuri necunoscute, la mamifere și păsări, iar 540.000 până la 850.000 dintre acestea „au capacitatea de a infecta ființele umane”.
Însă riscurile contaminării oamenilor de către acești viruși despre care nu se știe nimic se înmulțesc odată cu contactele din ce în ce mai strânse dintre animalele sălbatice, animalele de fermă și oameni. Mai mult, 70% dintre bolile noi (Ebola, Zika) și „aproape toate pandemiile cunoscute” (gripă, SIDA, Covid-19) sunt zoonoze, adică provin de la agenți patogeni ai animalelor.
„Schimbări climatice” și „distrugerea biodiversității”
Dar „învinovățirea animalelor sălbatice pentru apariția acestor boli este greșită”, insistă experții, arătând cu degetul spre Om și urmele pe care le lasă asupra mediului înconjurător. „Nu există niciun mister cu privire la cauzele pandemiei Covid-19 sau la orice altă pandemie modernă”, a comentat într-o declarație Peter Daszak, care a condus acest raport.
„Aceleași activități care determină schimbările climatice și distrugerea biodiversității stimulează riscurile unei pandemii din cauza impactului acestora asupra mediului”, continuă el. „Schimbarea utilizării terenurilor, extinderea și intensificarea agriculturii, precum și comerțul, producția și consumul nesustenabile, perturbă natura și sporesc contactul dintre animale sălbatice, agenți patogeni și oameni. Aceasta este calea către pandemii”.
Identificați zonele geografice cu cel mai mare risc
În fața acestei constatări, raportul solicită „schimbări profunde pentru a preveni pandemiile”, pentru a nu mai fi obligați să gestionăm și să controlăm epidemiile abia după ce acestea au loc. Experții recomandă, de exemplu, lansarea de studii pentru a identifica zonele geografice cele mai expuse riscului.
Dar, mai presus de toate, pledează pentru reducerea amprentei umane asupra naturii: reducerea defrișărilor și distrugerea habitatelor, reducerea comerțului cu specii sălbatice, reinventarea modelului agricol și economic, în general pentru a reduce activitățile cu impact negativ asupra mediului (ulei de palmier, păduri exotice, infrastructură de transport, reproducere pentru carne etc.).
Aceste recomandări se suprapun cu cele larg susținute de specialiștii în lupta împotriva schimbărilor climatice, care se luptă să găsească un ecou, mulți actori evidențiind costurile și acceptabilitatea unor astfel de transformări.
„Una și aceeași criză”
Dar, la fel ca în problemele climatice, în care specialiștii indică în mod clar costurile astronomice legate de dezastre care se vor înmulți, experții IPBES asigură că investițiile de astăzi ar economisi bani, evitând eventualul impact economic al pandemiilor viitoare.
Astfel, ar costa de aproximativ 100 de ori mai puțin pentru a integra prevenirea pandemiei în comerțul global și utilizarea terenurilor, decât să suportăm efectul viitoarelor pandemii, precum Covid-19, care a costat deja între 8.000 și 16.000 de miliarde de dolari până în iulie 2020, insistă raportul.
„Acest raport ar trebui să servească drept semnal de avertizare”, a comentat Marco Lambertini, șeful WWF internațional, solicitând „reducerea rapidă a activităților umane care duc la distrugerea biodiversității”. „Această criză Covid-19 nu este doar o altă criză care se întâmplă în același timp cu altele – criza biodiversității și criza climatică”, a adăugat John Spicer, profesor de zoologie marină la universitatea din Plymouth, neimplicată în raport și citată de Science Media Center. „Nu vă înșelați, aceasta este una și aceeași criză – cea mai mare cu care s-a confruntat vreodată omenirea”.
Sursa: Le Parisien