OMS avertizează statele să ia măsuri împotriva „oboselii pandemice”. Starea de sănătate mintală a cetățenilor este „degradată” din cauza restricțiilor

La mai bine de un an de la apariția SARS-Cov-2, pandemia Covid-19 duce la o altă formă de pericol pe care OMS o numește „oboseală pandemică”. Într-un document publicat în toamna lui 2020, agenția ONU dezvăluia trista combinație: frica de boală în sine, pierderea reperelor sociale legate de restricțiile privind libertatea, lipsa planurilor de viitor, temerile privind pierderea locului de muncă. Senzația este exprimată diferit, în funcție de context sau vârstă, dar se poate materializa prin insomnie, crize, dificultăți de concentrare.

Nimic surprinzător. În vară, mulți profesioniști din domeniul sănătății s-au temut de un „al doilea val psihiatric”, avertizând cu privire la „creșterea simptomelor depresive” în cadrul populației. Situația s-a îmbunătățit de atunci, însă într-o mică măsură. În ultimul buletin epidemiologic publicat în Franța, autoritățile sanitare remarcă faptul că sănătatea mintală a oamenilor rămâne „degradată”, cu „menținerea la niveluri ridicate ale stărilor depresive, stărilor de anxietate și tulburărilor de somn”.

OMS avertizează cu privire la acest pericol, care implică, pe termen lung, un mare risc pentru state. Potrivit agenției, este una dintre consecințele respingerii măsurilor de sănătate adoptate în întreaga lume.

În Franța, Germania sau Portugalia au fost organizate, în timpul celui de-al doilea val, mai multe demonstrații de respingere a restricțiilor de sănătate instituite pentru a contracara virusul. Recent, Olanda și Danemarca s-au confruntat cu revolte violente în legătură cu punerea în aplicare a stingerii.

O pârghie politică

Este posibil să se oprească rapid această „oboseală pandemică”? Pentru fiecare individ în parte, da. Prin mici acțiuni zilnice, schimbări de rutină sau chiar prin consultații cu un psiholog. Dar OMS insistă, în documentul său, asupra responsabilității statelor în acest sens. „Guvernele au posibilitatea de a atenua efectele negative ale acestor măsuri [restrictive] prin planificare, implementare și comunicare atentă și prin măsuri și politici de protecție socială suplimentare, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. OMS invită guvernele să „identifice grupuri de populație prioritare – cei care dau semne de demotivare și cei a căror transmitere crește pentru a înțelege ce îi motivează, obstacolele cu care se confruntă”. Potrivit OMS, transparența și educația rămân cel mai bun mod de a lupta împotriva „oboselii pandemice”.

„În același mod în care am explicat pericolul virusului pentru organism, ar fi fost necesar, pentru a le permite să se protejeze, să atenționăm oamenii despre pericolul psihologic”, spuune psihanalistul Claude Halmos pentru Franceinfo.

Denunțarea nerespectării gesturilor de barieră a apărut uneori disprețuitoare. „S-a vorbit în a doua jumătate a anului 2020 despre „covidioți” – termen care descrie persoanele care refuză să adopte gesturi de protecție. Este un termen foarte incriminator, disprețuitor și care ignoră efectele psihologice”, spune Abdel Boudoukha, profesor de psihologie clinică și patologică la Universitatea din Nantes.

Exista însă și exemple pozitive. OMS citează exemplul anchetei ViQuoP din Franța, care urmărește îndeaproape evoluția comportamentului a 60 de persoane în fața epidemiei. Alte inițiative sunt la fel de interesante: în Germania, sociologii, filozofii și istoricii au fost consultați înainte de punerea în aplicare a restricțiilor dure.

Sursa: L’Express