Deși au fost descoperite doar o sută de cazuri ușoare în capitală, autoritățile chineze vor să arate că pot acționa ferm.
O mie de zboruri interne anulate, redeschiderea școlilor amânată, călătoria în afara Beijingului descurajată, reimplementarea muncii de acasă, sportul și cultura blocate din nou, cartiere izolate, rezidenți supuși testelor de temperatura…
De la descoperirea unui nou focar de Covid-19 într-o piață din capitala chineză și înregistrarea a 100 de cazuri noi, metaforele demne de un război sunt din nou în vocabularul oficial. Anunțurile din ultimele 24 de ore sună ca un apel de rău augur pentru cei 21 de milioane de locuitori ai orașului care își reluasera viața normală după șase luni de la începerea epidemiei de coronavirus în Wuhan.
Beijingul, centrul puterii regimului comunist, fusese relativ ocolit de epidemia de coronavirus care a început în decembrie. Potrivit cifrelor oficiale, capitala, unde au fost luate măsuri de precauție drastice, a avut doar 463 de cazuri și 9 decese, din totalul de 89.720 de cazuri și 4.634 de decese în toată țara. Până joia trecută, când simptomele coronavirusului au fost depistate la un vânzător din piața Xinfadi, nu mai fusese înregistrat niciun caz de contaminare locală timp de 55 de zile.
O campanie de testare în masă, facilitată de mijloacele high-tech puse la dispoziție de regimul comunist pentru a-și urmări cetățenii, a fost lansată imediat asupra celor câteva mii de angajați și vânzători care lucrează în piața Xinfadi și a rezidenților din zonă. Testele au evidențiat 136 de cazuri ușoare (doar două cazuri ar fi necesitat spitalizare). 30 de cazuri în ultimele 24 de ore, o cifră constantă începând de sâmbătă.
Sintagma „situație extrem de gravă”, folosită de la începutul săptămânii de către autoritățile de la Beijing, este de neînțeles, mai ales că țările vecine, cum ar fi Pakistanul, Bangladeshul sau India, sunt puternic afectate în ultimele zile. Peste 2.000 de pacienți au decedat în India în ultimele 24 de ore.
„Strategie de afirmare a puterii”
„Am asistat în ultimele săptămâni la o strategie foarte agresivă de afirmare a puterii Chinei pe mai multe planuri, cu Taiwan, Hong Kong sau la granița cu India. Breakingnews-ul din jurul reluării epidemiei de la Beijing face parte din această strategie”, analizează Valérie Niquet, șeful filialei din Asia al Fundației pentru Cercetări Strategice. „China dorește să arate că este transparentă și eficientă, iar știrile sunt preluate la nivel internațional ca și cum evenimentul ar fi foarte important, în timp ce virusul circulă în China la fel ca în altă parte iar problemele de transparență la nivel național nu sunt rezolvate. Este întotdeauna dificil să aflăm ce se întâmplă în mediul rural.”.
Măsurile luate de autoritățile comuniste, prezentate de la începutul epidemiei ca model pentru restul lumii, vor permite, fără îndoială, gestionarea eficace a acestui nou focar din orasul simbol al puterii centrale. Acesta este, de asemenea, un mijloc de a arăta, intern și extern, că Beijingul are mijloacele de a „triumfa în războiului împotriva virusului”, folosind cuvintele lui Xi Jinping, în timp ce se confruntă cu neîncrederea internatională după ce au fost relevate minciunile de la începutul epidemiei și a modului controversat în care a folosit deficitul de măști ca armă diplomatică.
De asemenea, acest lucru ar putea pune capăt tensiunii interne în cadrul partidului. La sfârșitul lunii mai, premierul chinez Li Keqiang a cerut întoarcerea vânzătorilor stradali pentru a încerca să reducă șomajul generat de criza de sănătate, care ar putea ajunge la 20% și îi afectează pe cei mai săraci. Dar orașul Beijing s-a opus ca tarabele cu marfă să se întoarcă pe trotuarele sale. Noile măsuri de izolare vor pune capăt acestei dezbateri.
Sursa: Liberation