Un număr tot mai mare de americani sunt sancționați în unitățile de învățământ sau la locul de muncă pentru simple dezacorduri cu privire la noul curent anti-rasism „woke”. Limitele discursului acceptabil pe acest subiect s-au schimbat dramatic, în special din vara anului 2020, în urma morții lui George Floyd.
După asasinarea lui George Floyd, care a fost ucis de forțele de ordine în timpul arestării, mulți americani și-au însușit sarcina de a dezrădăcina rasismul, despre care spuneau că ar fi infectat întreaga societate. În mass-media, știință, mediul academic, start-up-uri și mari companii, mulți manageri s-au simțit obligați să promită că vor lupta împotriva „supremației albe”.
S-a instalat de atunci o atmosferă de supraveghere a deviațiilor ideologice, amplificată de rețelele sociale. În același timp, cărți precum White Fragility de Robin DiAngelo și How to Become an Antiracist de Ibram X. Kendi au stabilit o definiție nouă și foarte largă a cuvântului „rasist”. Multe comentarii care ar fi părut inofensive în urmă cu câțiva ani au fost astfel etichetate drept „rasiste” și au devenit pasibile de a fi pedepsite.
Nu lipsesc exemplele acestei intoleranțe din ce în ce mai virulente. În februarie 2021, Paul Rossi, profesor de matematică la o școală privată de lux din Manhattan, New York, a intervenit într-o discuție cu „grupul său de afinitate” alb. Școala ține, într-adevăr, dezbateri cu grupuri separate bazate pe „identități”, iar consultantul care a condus discuția a arătat un diapozitiv care indica faptul că individualismul și obiectivitatea erau semnele distinctive ale „suprematismului alb”.
„Cursuri de reparare”
Paul Rossi a criticat conceptele ca „fiind reduse la caracteristici rasiale”, iar câteva zile mai târziu, directorul instituției l-a avertizat că „alte cazuri de conduită neprofesionistă l-ar putea duce la concediere”. Într-o conversație pe care Paul Rossi a înregistrat-o în secret, directorul școlii a recunoscut că este îngrijorat de demonizarea excesivă a elevilor albi. Conducerea l-a îndrumat pe profesor să participe la „cursuri de reparare” pentru a-și păstra locul de muncă. Dar el a preferat să demisioneze.
Un student la medicină a fost sancționat după ce și-a exprimat dezacordul cu privire la noțiunea de „micro-agresiuni” – cuvinte sau atitudini care sunt nesemnificative la prima vedere, dar care reflectă o prejudecată față de o anumită comunitate. Tânărul a făcut obiectul unei anchete a administrației universitare, care i-a cerut să facă o evaluare psihologică. Pe care a refuzat-o. A fost exclus și acum dă în judecată universitatea.
Gordon Klein, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), a început, de asemenea, proceduri legale împotriva universității sale în iunie 2020, după ce a fost suspendat temporar din funcție pentru refuzul său de a da note mai mari studenților de culoare. Un student alb îi ceruse să nu dea afro-americanilor note proaste după moartea lui George Floyd. Profesorul a refuzat și a răspuns scurt printr-un e-mail, întrebând, printre altele, cum ar trebui notați metișii. Răspunsul sarcastic a provocat un scandal și i-a adus o suspendare. Deși ulterior a revenit la job, reputația sa a avut de suferit din cauza acuzaților de rasism și, în calitate de consultant, și-a pierdut clienții – principala sa sursă de venit.
Nimic nu este inofensiv
Pe rețelele de socializare – adevărate mașinării care alimentează woke-ismul – comentariile a priori nesemnificative pot duce la sancțiuni profesionale. În iulie 2020, compozitorul Daniel Elder a scris pe Instagram că s-a săturat de oamenii care dau foc magazinelor în timpul revoltelor împotriva violenței poliției. A urmat un efect de turma pe web și, de atunci, casele muzicale și școlile în care a predat au refuzat să mai lucreze cu el.
De foarte multe ori atât intenția, cât și contextul, sunt ignorate de această nouă Inchiziție. Reporterul New York Times, Donald McNeil Jr, a fost presat să demisioneze în martie 2021 pentru că a rostit în mod repetat cuvântul „negru” în 2019, în timpul unui discurs despre o adolescentă care a fost sancționată pentru că a spus acel cuvânt.
La sfârșitul lunii septembrie, o tânără a fost concediată după ce pe Twitter a fost postat un videoclip de 30 de secunde în care s-a certat cu un cuplu afro-american. Ea ar fi transmis cuplului să „se întoarcă în cartier”, folosind o frază care ar putea avea sensul de „întoarce-te în ghetoul tău”.
Bărbatul în cauză, familiarizat cu astfel de confruntări, a postat videoclipul pe Twitter și a contactat angajatorul tinerei, care a concediat-o.
Repetarea acestui tip de incidente începe să cântărească greu asupra societății americane. Dar poate exista o conștientizare mai largă a naturii problematice a acestei justiții expeditive? Având în vedere contextul politic divizat, care astăzi împarte țara în profunzime, nimic nu este mai puțin sigur.
Sursa: Marianne.net