Tedros Adhanom Ghebreyesus, director OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dezvăluit noile denumiri ale variantelor, pe fondul criticilor conform cărora numele date de oamenii de știință erau prea complicate, ca în cazul așa-numitei variante sud-africane care poartă mai multe nume, inclusiv B.1.351, 501Y.V2 și 20H / 501Y.V2.
Ca atare, celor patru variante ale coronavirusului considerate îngrijorătoare de către agenția ONU și cunoscute în general ca variantele din Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia și India, li s-au atribuit literele Alpha, Beta, Gamma, Delta în conformitate cu ordinea în care au fost depistate.
Alte variante de interes continuă, în ordinea alfabetului.
„Deși au avantajele lor, aceste nume științifice pot fi dificil de pronunțat și reamintit și sunt predispuse la raportări greșite”, spune OMS, explicând decizia.
Alegerea alfabetului grec a venit după luni de deliberări, în care alte posibilități cum ar fi zeii greci și numele pseudo-clasice inventate au fost luate în considerare de către experți, potrivit bacteriologului Mark Pallen, care a fost implicat în discuții.
Dar multe erau deja nume de brand-uri sau companii.
O altă idee a fost denumirea variantelor cu VOC1, VOC2 etc. – eliminată însă pentru că seamănă cu o înjurătură englezească.
Din punct de vedere istoric, virusurile au fost adesea asociate cu locații unde care se crede că au apărut, cum ar fi Ebola, care poartă numele unui râu congolez.
Dar acest lucru poate fi dăunător regiunilor și adesea inexact, cum ar fi așa-numita pandemie de „gripă spaniolă” din 1918, ale cărei origini sunt necunoscute.
„Nicio țară nu ar trebui să fie stigmatizată pentru depistarea și raportarea variantelor”, spune Maria Van Kerkhove, epidemiolog OMS.