Ai trimis vreodată un SMS în timp ce erai la volan, fără să te simți prea vinovat pentru că ești, de fapt, un șofer exemplar, care respecta culoarea roșie a semaforului și limitele de viteză? Ai savurat un desert bogat în calorii după ce ai ales un pește sănătos ca fel principal? Acest comportament are un nume pe care psihologii îl denumesc „efectul de licențiere” (compensație morală). Potrivit cercetătorului Angela Sutan, tocmai acest mecanism se aplică în cazul tinerilor, privind mai ales petrecerile fără respectarea normelor de protecție.
„Când ne gândim că am depus deja eforturi semnificative într-un domeniu, suntem mai puțin înclinați să facem mai mult, credem că deja ne-am plătit partea”, explică profesorul de economie comportamentală din Franța.
„Un efect eliberator”
Din martie până în mai, adolescenții, elevii de liceu, studenții sau tinerii adulti s-au supus fără să se plânga unei izolări grele, cu consecințe pentru viața lor de zi cu zi.
„Există, fără îndoială, un efect de eliberare, după această perioadă de constrângere socială care este impusă tuturor. Dacă la aceasta se adaugă ideea, transmisă pe scară largă, conform căreia cel de-al doilea val al epidemiei se va activa abia în toamnă, s-a instaurat convingerea că vara va fi un moment de răgaz ”, analizează sociologul Henri Bergeron, director de cercetare. „Repede, să profităm înainte de a ne închide din nou.”.
Concentrați-vă pe altruism și dați instrucțiuni clare
La aceste motive se adaugă un alt efect cunoscut de către experții responsabili de campaniile de prevenire a excesului de alcool sau tutun. „Tinerii sunt, în general, mai puțin sensibili la riscurile pentru sănătate decât restul populației, pentru că sunt mai puțin expuși acestora și pentru că bolile li se par îndepărtate, ireale pentru ei”, avertizează François Alla, profesor de sănătate publică și doctor la Spitalul Universitar din Bordeaux. Tinerii, bine informați, au citit și au înțeles că Sars-CoV-2, coronavirusul de la originea Covid-19, îi expune într-o mică măsură complicațiilor severe.
„Pentru a-i educa, strategia fricii nu funcționează: este o alegere politică, dar cu siguranță nu este o strategie de sănătate publică. Știm de zeci de ani că acest argument nu este cel potrivit ”, spune medicul. A asocia purtarea măștii cu teama de contaminare, face ca adolescenții – și în special tinerii – să-si spuna că vor parea slabi în fața altora dacă vor sta cu fața acoperită. „Dar dacă le explicăm: îmi pun masca ca să-i protejez pe ceilalti, mesajul va fi mai bine recepționat”, spune François Alla, convins că argumentul va avea efect pentru generația considerată a fi mult mai altruistă decât cele anterioare.
„Ne aflăm într-o perioadă de responsabilizare: s-a demonstrat că tinerii reprezintă acea parte a populației care se gândeste cel mai mult la impactul economic, social sau de mediu”, spune economista Angela Șutan, gata să garanteze că cei care au în jur de 20 de ani vor fi primii care vor respecta regula, cu condiția ca aceasta să fie clară. „Dar, pentru moment, aceste măsuri nu sunt încă acceptate ca reguli de societate ci ca niște ordine. Ca atunci când îi spui copilului tău „nu bea”, când tu însuți consumi alcool.
Sursa: Le Parisien