Misterul iernii| În plină epidemie Covid, lipsesc cazurile de gripă. Cercetătorii nu găsesc explicații, emit doar ipoteze

De mai bine de un an, de când coronavirusul face parte din viața noastră, am uitat de virusurile clasice, care au însoțit omenirea zeci de ani, dacă nu chiar secole. Există și un motiv: iarna aceasta au lipsit bolile sezoniere. Încă există cazuri de bronșiolită și enterocolită, dar în număr extrem de mic.

Gripa reprezintă un caz special. Nu sunt doar „mai puțini” pacienți cu gripă. Nu există aproape niciunul. „O iarnă fără epidemie de gripă este ceva nemaiauzit”, a declarat pentru HuffPost medicul francez Thierry Blanchon, șef adjunct al rețelei Sentinels, care urmărește epidemiile sezoniere de 30 de ani. Și totuși, asta pare să se întâmple.

Rămâne un mister pentru cercetători. Nu există un răspuns clar, dar există căi de explorat.

Cifre edificatoare

Pentru a urmări diferitele virusuri sezoniere, oamenii de știință și medicii prelevează probe similare cu cele luate pentru coronavirus, atât de la medicii de familie, cât și din spitale. Iarna acesta au fost mult mai puține cazuri, iar cifrele vorbesc de la sine. „Dintre cele 802 de probe de gripă prelevate de rețeaua Sentinels, am găsit doar două cazuri pozitive”, explică Thierry Blanchon.

Analizele din spitale nu sunt cu mult diferite: în aceeași perioadă, doar 19 cazuri pozitive. În timpul unui vârf sezonier de contaminare, virusul gripal se găsește, în medie, în 70% dintre probe.

Chiar dacă rata de vaccinare împotriva gripei este mult mai mare decât în ​​anii precedenți (60% la jumătatea lunii noiembrie, față de 40% anul precedent), graficul de mai jos, preluat din cel mai recent raport de sănătate publică din Franța privind cazurile grave din spitale, este edificator.

Ar putea epidemia să înceapă mai târziu? La urma urmei, iarna nu s-a terminat. Posibil, dar puțin probabil, spune medicul: „Rețeaua Sentinels există din 1984. Focarul observat cel mai târziu a avut loc la mijlocul lunii martie, dar a fost un caz excepțional”.

Cum se explică dispariția gripei? „Restricțiile și măsurile de prevenție instituite pentru a lupta împotriva Covid-19 joacă un rol”, spune Thierry Blanchon. Dar atunci de ce circulă coronavirusul atât de mult?

Trebuie amintit că rata de reproducere (numărul de persoane infectate de un pacient) este mai mare pentru SARS-Cov2 decât pentru virusul gripal. De asemenea, la începutul epidemiei, toată lumea era susceptibilă la infectare (fără imunitate), ceea ce poate să nu fie adevărat pentru gripă.

Celelalte virusuri continuă să circule

Dar această explicație este, probabil, insuficientă. Pentru că gripa are un statut foarte special. Cercetătorii din rețeaua Sentinels au analizat și evoluția altor boli sezoniere. Cu rezultate foarte interesante, care au fost trimise unei reviste științifice și care ar trebui publicate în scurt timp.

La varicelă, de exemplu, extrem de contagioasă, dar în mare parte limitată la copiii mici, „a existat o cădere puternică în timpul primei izolări, cu o circulație extrem de redusă toată vara”, explică Thierry Blanchon. „În septembrie, ne-am întors la nivelurile anuale obișnuite”. Dovadă a impactului restricțiilor: școlile au fost închise din martie până în mai, dar au rămas deschise de atunci.

Enterocolita a înregistrat, de asemenea, o scădere drastică în martie și, de atunci, niveluri extrem de scăzute de circulație, dovadă că oamenii se spală mult pe mâini și ating mai putin obiectele.

Același lucru este valabil și pentru bronșiolită. Cu excepția faptului că virusurile continuă să circule. Mult mai puțin decât în ​​iernile anterioare, dar circulă. „Am arătat, de asemenea, că alte virusuri respiratorii, cum ar fi rinovirusurile și metapneumovirusurile, au continuat să circule la minimum”, explică Thierry Blanchon.

Concurență și aviație

În mod clar, situația foarte specifică, care ar trebui să reducă circulația SARS-Cov-2, are un impact benefic asupra circulației altor virusuri. Dar acest lucru nu este suficient pentru a explica absența gripei. „La nivel european, gripa nu circulă”.

De ce? Greu de spus. Thierry Blanchon se întreabă dacă coronavirusul nu a intrat în competiție cu virusul gripal. O astfel de ipoteză poate părea ciudată, dar am văzut fenomene similare între mai multe tulpini de gripă, în timpul epidemiilor majore. „S-a observat că, atunci când un nou virus gripal a apărut în secolul al XX-lea, l-a alungat pe cel precedent. Pentru virusurile de tip A, au existat 3 epidemii de gripă. De fiecare dată, virusul emergent a făcut ca virusul existent să dispară”.

Un alt element principal ar fi scăderea drastică a comerțului internațional, potrivit epidemiologului Richard Webby intervievat de Nature.

El amintește că unele țări, chiar dacă nu au adoptat măsuri stricte, au înregistrat totuși o scădere a gripei sezoniere. Acest lucru s-ar putea datora fluxului de călători.