Canalele mass-media americane și rețelele de socializare operează o inversare de opinie cu privire la originea virusului. Dintr-o dată, ceea ce am numit minciuni, știri false și rasism anti-China atunci când Donald Trump declara că SARS-Cov-2 ar fi putut fi fabricat în laboratorul din Wuhan, devine posibil atunci când Biden solicită o investigație detaliată pe această temă. Un contrast care dezvăluie o definiție cu geometrie variabilă a „adevărului”, foarte greu de digerat pentru cei care rămân dedicați libertății de exprimare.
Ilustrarea acestei inversări este compania Facebook, gigantul rețelelor de socializare care ajunseseră atât de departe încât să cenzureze toate postările care propuneau ipoteza unui virus fabricat în laborator, vorbind despre „dezinformare”. A retras această decizie săptămâna trecută.
În februarie, Facebook a interzis „acuzațiile false” asupra originii umane a Covid-19, după „consultarea principalelor organizații din domeniul sănătății”, inclusiv a OMS.
Fiasco-ul intelectual nu pătează doar imaginea Facebook și a cercuriloe științifice pe care s-a bazat platforma. Subiectul este devastator pentru majoritatea covârșitoare a canalelor mass-media naționale, care au respins ipoteza virusului de laborator, în ciuda încercărilor unor personalități republicane precum senatorul Tom Cotton de a avertiza asupra îndoielilor privind laboratorul de la Wuhan.
Departe de a cântări avantajele și dezavantajele diferitelor versiuni posibile, presa a exclus în mod sistematic ideea unui virus creat de oameni, vorbind despre o „teorie marginală și suspectă”, chiar dacă mințile mai independente, precum biologul Bret Weinstein de exemplu, o apărau. De ce?
Teoria laboratorului Wuhan este un avertisment pentru mass-media
În primul rând, pentru că ura față de Trump era atât de puternică, încât era absolut necesar să descalifice orice idee pe care el ar fi apărat-o. „A spune că întrebarea a rămas deschisă nu era un titlu care ar fi primit click-uri. Un titlu precum „Teoria scurgerii virusului de laborator dovedește încă o dată incompetența lui Trump”, da, aducea click-uri, scrie Bret Stephens, unul dintre puținii editorialisti conservatori ai New York Times, într-un articol critic pe această temă care denunță „gândirea de turmă” a canalelor mass-media.
De fapt, jurnaliștii s-au predat orbește comunității științifice ca unei autorități incontestabile, un reflex ciudat, având în vedere bâjbâiala pe scară largă a medicilor cu privire la pandemie și obscuritatea din jurul funcționării statului chinez. Ideea că ipoteza ar alimenta rasismul anti-asiatic și-a jucat rolul în evitarea dezbaterilor.
Toate aceste motive nu sunt convingătoare. Dar, în mod izbitor, nimeni nu se gândeste la cel mai mic mea culpa, preferând evident să evite un subiect care a devenit jenant. Site-ul Vox, pe care Facebook îl folosește pentru a verifica faptele controversate, a rescris complet anumite pasaje ale vechilor sale articole, pentru a nu părea prea părtinitor cu privire la subiectul originii virusului, dezvăluie jurnalista Nickie Louise în jurnalul TechStartups.
„Decizia Facebook arată dificultățile platformelor de a face distincția între protejarea cititorilor împotriva dezinformării și promovarea dezbaterilor”, spune Washington Post pentru a explica erorile. O analiză oarecum scurtă. Pentru că ceea ce exprimă încă o dată episodul de la Wuhan este rolul major pe care platformele și l-au asumat în ceea ce privește informațiile atunci când nu pot fi arbitrii adevărului. Dar și tendința de a obscuriza, de a caricaturiza sau chiar de a cenzura, prin ideologie, maniheism sau simplu efect de turma, care traversează presa. „Teoria laboratorului Wuhan este un avertisment pentru mass-media”, notează Holman W. Jenkins în Wall Street Journal.
O revizuire completă a modului în care funcționează platformele și o întoarcere la umilință și onestitate jurnalistică pentru mass-media ar trebui să fie prioritare, dacă vor să operască goana către teoriile conspirației. Deoarece cu cât mass-media obișnuită se discreditează, cu atât secesiunea mentală a cititorilor va fi mai mare.
Sursa: Le Figaro