Momentul adevărului se apropie în sprintul global pentru un vaccin împotriva Covid-19. O mână de proiecte, din peste 200 dezvoltate, intră în a treia și ultima fază a studiilor clinice. Dificultatea: determinarea eficienței prin teste pe oameni la scară largă în țările în care virusul circulă (Brazilia, Mexic, Statele Unite, Africa de Sud). „Acest lucru constă în a evalua numărul de infectări la cei care au primit vaccinul, comparativ cu cei care au avut un efect placebo”, rezumă Odile Launay, profesor de boli infecțioase, șeful centrului de investigații clinice de la Insitutul Pasteur.
Milioane de doze fabricate înainte de rezultatele testelor
Luni, compania de biotehnologie americană Moderna a lansat a treia fază de testare, pe 30.000 de voluntari, care se va încheia în octombrie 2022. În același stadiu de testare sunt și compania britanică Astra Zeneca, aliată cu Universitatea din Oxford, americanii de la Pfizer, aliați cu BioNtech-ul german, și chinezii de la SinoVac și Sinopharm.
Vor urma chinezii de la CanSino, americanii de la Johnson & Johnson și Novavax… Mulți speră ca în toamnă să aibă primele rezultate privind eficacitatea și un vaccin disponibil la începutul anului 2021. Realizarea în mai puțin de un an? În mod normal durează, în medie, zece ani. „Este important să investim bani, dar nu este neapărat suficient, observă Yves Lévy, șeful Institutului de Cercetări pentru Vaccinuri. Trebuie mai mult timp pentru a înțelege acest virus.”.
Toate termenele au fost scurtate. Iar diversitatea strategiilor (de la virusul inactivat la tehnologiile genetice cunoscute sub numele de „ARN mesager”) crește șansele de a avea mai multe vaccinuri. Fapt fără precedent, înainte de a ști dacă vor fi eficiente, a început fabricarea a milioane de doze; vaccinurile testate trebuie să fie identice cu cele care trebuie administrate. Institutul Seric din India, în apropiere de Bombay, va produce 400 de milioane pentru AstraZeneca până în decembrie. „Mulți cred că virusul nu va dispărea și că ar trebui să ne vaccinăm în fiecare an”, analizează virologul Marie-Paule Kieny, fost director general adjunct al OMS.
Statele injectează sume colosale
Producătorii nu au nicio garanție în privința rezultatelor, dar investesc cu un risc mic. Si asta pentru că statele injectează sume colosale pentru dozele aflate în fabricație. În frunte sunt Statele Unite. Miercuri, agenția specializată a guvernului american, Barda (Autoritatea de Cercetare și Dezvoltare Avansată Biomedicală), a semnat un contract de 2 miliarde de dolari cu gigantul Pfizer. A pariat deja pe mai multe proiecte, inclusiv pe cele de la Moderna și AstraZeneca. De asemenea, Europa e în negocieri cu Moderna, Curevac, BioNTech / Pfizer, Jansen și Sanofi Pasteur.
Nicio țară nu vrea să rămână fără vaccin
„Niciun organism sau fundație publică nu are capacitatea de a conduce aceste dezvoltări”, declară Odile Launay. În Franța, comitetul științific pentru vaccinul Covid-19, prezidat de Marie-Paule Kieny, face un audit al producătorilor ca să poata sfătui guvernul: „Analizăm rezultatele disponibile pentru a da o opinie independentă și rațională, explică ea. Nicio țară nu vrea să se găseasca în situația în care este singura care nu are un vaccin”. În ce privește suveranitatea, liderii sunt obligați să pluseze ca „să vadă” cărțile, ca la poker. „Aceste investiții se bazează pe ideea că nu vor fi suficiente doze pentru toată lumea și pe ipoteza că toată lumea va trebui vaccinată”, comentează Yves Lévy.
„Urgența nu trebuie să ne facă să uităm de siguranță”
Față de acest joc de poker global, specialiștii rămân sceptici. Dacă un vaccin va fi autorizat de urgență la sfârșitul anului 2020, va fi acesta sigur și eficient? „Urgența nu trebuie să ne facă să uităm de siguranță”, insistă Cecil Czerkinsky, fost director adjunct al Institutului Internațional pentru Vaccinuri din Seul (Coreea).
Deseori este nevoie de un an pentru apariția efectelor adverse. „Mai multe vaccinuri testate au avut ca rezultat producerea de anticorpi neutralizanți. Dar „nu știm dacă vor fi eficiente împotriva bolii, a formelor ei severe sau împotriva infectării și a transmiterii acesteia”, adaugă Marie-Paule Kieny și Cecil Czerkinsky. Acesta din urmă subliniază, de asemenea, că studiile actuale sunt efectuate la adulți tineri în timp ce persoanele în vârstă sunt cele mai expuse riscurilor și, în general, mai puțin receptive la vaccinuri.
Inegalitățile dintre țările bogate și cele sărace vor reapărea
Atunci, cine să se vaccineze, cum? OMS recomandă ca primii vaccinați să fie angajații din domeniul sănătății sau lucrătorii supuși riscurilor, adică 3% din populația lumii, apoi cei peste 65 de ani și persoanele vulnerabile (20%). Problema de acces va rămâne.
Dincolo de provocările logistice și de reglementare, inegalitățile nord-sud vor reapărea. Organizațiile internaționale rezervă deja doze pentru țările defavorizate. AstraZeneca și Johnson & Johnson garantează vânzarea la costuri reduse. Dar Pfizer, Merck sau Moderna refuză acest lucru. „Pe de alta parte, Emmanuel Macron face eforturi pentru ca acest vaccin să fie un bun public global”, observă Marie-Paule Kieny.
Sursa: Le Journal du Dimanche