Italia a indus în eroare Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cu privire la capacitatea sa de a face față unei pandemii, cu mai puțin de trei săptămâni înainte ca primul caz de coronavirus cu transmitere locală să fie confirmat. În fiecare an, țările obligate prin Regulamentul internațional de sănătate (IHR) – un tratat internațional de combatere a răspândirii globale a bolilor – trebuie să depună un raport de autoevaluare către OMS.
Italia a trimis ultimul raport de autoevaluare pe 4 februarie 2020. În secțiunea C8 a documentului, revizuită de The Guardian, în cadrul căreia țările trebuie să își evalueze disponibilitatea generală de a răspunde la o urgență de sănătate publică, autorul marchează Italia în „nivelul 5” , care reprezintă cel mai înalt statut de pregătire.
„Mecanismul de coordonare a răspunsului privind situațiile de urgență din sectorul sănătății și sistemul de gestionare a incidentelor legate de un centru național de operațiuni de urgență au fost testate și actualizate periodic”.
Însă, anul trecut a reieșit că Italia nu și-a mai actualizat planul național de luptă împotriva unei pandemii din 2006, un factor care ar fi putut contribui la cel puțin 10.000 de decese provocate de Covid-19 în timpul primului val și care este un element cheie într-o anchetă a presupuselor erori ale autorităților.
Documentul de autoevaluare a fost pus la dispoziția procurorilor din Bergamo ca dovadă suplimentară în legătură cu un proces civil intentat de familiile victimelor Covid-19 împotriva liderilor politici, pentru presupusă neglijență penală cu privire la gestionarea pandemiei.
Primul caz de infectare locală din Italia a fost confirmat pe 21 februarie în orașul Codogno din Lombardia, iar două zile mai târziu a fost identificat un focar în spitalul orașului Alzamo Lombardo din Bergamo. Dar, spre deosebire de Codogno, care a fost imediat pus în carantină împreună cu alte nouă orașe din Lombardia și unul în Veneto, spitalul Alzano Lombardo a fost redeschis după câteva ore, iar provincia Bergamo a intrat în blocaj abia două săptămâni mai târziu.
Anchetarea demnitarilor
Procurorii din Bergamo i-au interogat anul trecut pe Giuseppe Conte, care până la începutul acestei luni deținea funcția de prim-ministru, pe Roberto Speranza, ministrul Sănătății, pe Luciana Lamorgese, ministrul de interne și pe Attilio Fontana, președintele regiunii Lombardia.
Într-o analiză a documentului de autoevaluare întocmită de Pier Paolo Lunelli, un general de armată pensionat, 60 din 70 de răspunsuri furnizate de Italia au fost considerate „neîntemeiate”. Lunelli a scris în analiza sa, care a fost predată procurorilor, că documentul „constituie un cumul de probe care atestă nivelul slab de pregătire cu care a fost abordată situația de urgență”.
„I-am mințit pe cetățenii italieni susținând că suntem pregătiți”, a adăugat Lunelli. „Mai rău, am încercat să înșelăm și OMS, UE și țările europene, declarând că deținem capacități pe care, în lumina faptelor, nu le aveam.”
Italia, prima țară europeană puternic afectată de pandemie, a înregistrat până acum 95.992 de decese legate de coronavirus – cea mai mare valoare din Europa, după Marea Britanie.
Consuelo Locati, avocatul care reprezintă familiile din spatele procesului civil, a declarat că raportul de autoevaluare prezintă „dovezi răsunătoare ale tuturor premiselor false de la care s-a plecat în abordarea crizei”.
Locati susține că planul italian de gestionare a pandemiei nu numai că a fost în mod clar depășit, dar nu a fost niciodată testat pentru a stabili dacă ar putea funcționa.