Hans Kluge, directorul european al OMS: „Al doilea val încă nu a început. Virusul nu va dispărea prea curând”

Belgianul Hans Kluge este director european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). A ocupat acest post în februarie, chiar înainte de a se impune izolarea.

CV-ul acestuia, pe scurt:

-Are 51 de ani.

-Este fiul unui chirurg și al unei asistente din Roeselare (Flandra de Vest).

-Este unul dintre cei șase directori regionali ai OMS. Ca atare, sfătuiește 53 de țări europene cu privire la politica de sănătate. Zona aflată sub jurisdicția sa nu se limitează la Uniunea Europeană și include, de exemplu, țări precum Turcia, Israel și Asia Centrală.

-Are 25 de ani experiență ca medic în timpul crizelor umanitare, inclusiv în războiul civil din Liberia și Somalia și într-o colonie de închisori din Siberia, unde tuberculoza făcea ravagii.

-Dirijeaza o echipă de 700 de persoane care elaborează ghiduri pentru procesarea, testarea și achiziționarea de materiale. Oferă asistență logistică, luptă împotriva știrilor false și face recomandări pentru achiziționarea de echipamente medicale.

Kluge a fost intervievat de L’Echo cu privire la criza coronavirusului. Reproducem mai jos fragmente ale discuției:

Noile surse de contaminare din Europa reprezintă un pericol?

Trebuie luate foarte în serios. Dar am învățat deja multe. Prin urmare, trebuie să reacționăm foarte repede și energic în caz de noi focare, așa cum au făcut Danemarca și Grecia la începutul crizei.

Te-ai așteptat ca cel de-al doilea val să se manifeste atât de repede?

De fapt, majoritatea țărilor europene sunt încă la primul val. Cum se desfășoară în general un prim val? Curba se ridică, se stabilizează și începe să coboare încet datorită cursului normal al virusului. Dar, aici, scăderea numărului de cazuri nu s-a datorat cursului normal al virusului, ci măsurilor foarte restrictive pe care le-am luat.

Și dacă măsurile de restricție sunt ridicate în timp ce virusul este încă foarte prezent în societate, situația explodează din nou. Izolarea era desigur necesară pentru a nu supraîncărca serviciile spitalicești și pentru a ne permite să dezvoltăm un sistem de urmărire a contactelor. Dar astăzi vedem că acest sistem încă nu funcționează suficient de bine în multe locuri.

Atunci, al doilea val nu a început, de fapt?

Într-adevăr. Dezvoltăm algoritmi pentru toamnă împreuna cu un grup de experți. Această perioadă va fi critică, deoarece ne vom confrunta cu trei fenomene simultan: gripa sezonieră, redeschiderea școlilor și universităților și mortalitatea excesivă în cazul populației în vârstă, din cauza climei și a bolilor tipice precum pneumonia. Dacă aceste trei fenomene apar în același timp și coincid cu un nou val al pandemiei Covid-19, vom suferi.

Numărul victimelor ar putea fi chiar mai mare decât în ​​timpul primului val?

În timpul gripei spaniole, în urmă cu 100 de ani, am descoperit că țările care au rezistat bine primului val au fost lovite puternic de al doilea. Este încă prea devreme pentru a mă pronunța.

S-ar putea ca cifrele să se înrăutățească la toamnă?

Este foarte posibil. Chiar dacă vedem semne pozitive, ca în Italia, unde populația a fost foarte afectată. Rezultat: italienii sunt foarte atenți și sunt disciplinați. Simțul civic a crescut foarte mult și acum avem o mai bună înțelegere a ceea ce funcționează și a ceea ce nu.

Pandemia a fost mai violentă din cauza fragmentării puterii politice în unele țări?

Prefer să nu fac o declarație în acest sens, este prea politic. Și văd că fiecare face tot posibilul. Olanda, de exemplu, nu ar fi bine să se laude prea mult, deoarece lucrurile se pot schimba rapid. Luați Israel, care are unul dintre cele mai bune sisteme de asistență medicală din zona mea și a fost, de asemenea, unul dintre cei mai buni elevi din clasă. Astăzi situația s-a schimbat complet. Prin urmare, explozia de noi focare este imprevizibila.

Unii cred, de exemplu, că izolarea impusă la Anvers este exagerată. Ar trebui să luăm mai mult în considerare declinul economiei, care va avea și consecințe pe termen lung pentru sănătatea publică și numărul de decese?

La început am avut puține alegeri în ceea ce privește izolarea, dar acum putem adopta mai multe abordări strategice. Trebuie să controlăm simultan pandemia Covid-19, sănătatea economiei și să reînviem sistemul de învățământ. Această responsabilitate nu revine numai guvernului, ci societății în ansamblu. Populația trebuie să își adapteze comportamentul. Virusul nu va dispărea prea curând, oricare ar fi știrea aberantă despre vaccinurile care vor fi disponibile în curând.

Ați avut o dispută cu Suedia pentru că ați etichetat-o ​​drept țară cu risc. Între timp, cifrele scad acolo, pe măsură ce cresc în restul Europei. Au avut dreptate suedezii, nu?

Mă bucur, desigur, că cifrele scad în Suedia. Dar este prea devreme pentru a face comparații. Și nu uitați că țara a suferit mult. Toată această discuție despre imunitatea colectivă mă face să râd. Chiar și în cele mai infectate zone din Germania, există doar 10% contaminare, ceea ce înseamnă că 90% încă pot contracta boala.

Între timp, discuțiile despre măști continuă. În Olanda, virusologii spun că nu trebuie să o purtam. La început nu a fost obligatorie, dar astăzi situația s-a schimbat. Tu ce crezi?

Regula de bază a OMS nu s-a schimbat: masca obligatorie pentru cei bolnavi și pentru personalul medical.

Purtarea unei măști este de asemenea recomandată persoanelor cu sistem imunitar slăbit, celor peste 65 de ani sau în situații în care contactul strâns nu poate fi evitat. Am aflat asta când luptam împotriva tuberculozei în închisorile supraaglomerate din Siberia. În plus, situațiile trebuie examinate de la caz la caz. În Danemarca, populația nu poartă mască, dar aceasta se bazează pe date epidemiologice, care sunt mult mai favorabile. Este normal să se adapteze măsurile la nivel național și local.

Va trebui să învățăm să trăim cu valuri noi și să găsim un echilibru, o alternanță între măsuri mai mult sau mai puțin stricte?

Nu aș putea spune mai bine. Este ca și cum ai merge cu bicicleta: câteva lovituri de pedală urmate de o relaxare. Va fi noul normal. Cine spune că virusul nu va deveni endemic, ca alți viruși din familia corona? Ar putea deveni un fel de gripă sezonieră, care revine în fiecare an. „Să sperăm tot ce este mai bun, dar pregătiți-vă pentru cei mai rău”. Cel mai mare pericol cu ​​care ne confruntăm este fatalismul.

Aceasta înseamnă că nu vom putea niciodată să strângem mâinile sau să ne sărutăm din nou?

Peter Piot (medic și microbiolog belgian) crede că nu. Este greu de spus, dar sper că nu va fi cazul, desigur.