Franța este afectată de al cincilea val Covid, deși 90% din populație este vaccinată. Cum se explică

90% dintre francezii cu vârsta de 12 ani și peste sunt vaccinați cu două doze ale vaccinului anti-Covid. O rată de vaccinare excepțională, care ar fi trebuit să asigure o iarnă liniștită. Dar nu este cazul. Trebuia să fie biletul de întoarcere către o viață normală, prin obținerea imunității de grup. După o vară relativ liniștită, un nou val – al cincilea în Franța – cuprinde treptat Europa. Un val care, potrivit președintelui Consiliului Științific din Franța, Jean-François Delfraissy, va avea „un impact semnificativ” până la sfârșitul anului.

Însă populația franceză – despre care s-a spus inițial că este în mare proporție antivaccin – a consimțit să se vaccineze. Dar spitalele Covid sunt totuși aglomerate… Cum se explica acest paradox?

Rețeta noului val se bazează pe patru ingrediente: un variantă mai contagioasă, vreme mai rece, care favorizează circulația virusurilor, relaxarea gesturilor de prevenție și un vaccin care nu împiedică complet transmiterea SARS-CoV-2, și a cărui eficacitate scade în timp.

„Este adevărat că situația actuală provoacă dezamăgire și uimire”, recunoaște profesorul Michel Cogné, imunolog al Spitalului Universitar din Rennes. „Dar trebuie să rețineți că ne-am vaccinat împotriva variantei inițiale, iar acum ne confruntăm Delta, care este mult mai contagioasă”. Identificată pentru prima dată în India, în decembrie 2020, tulpina este acum predominantă în lume.

„Vaccinurile cu ARN mesager, care au prezentat rate de eficiență de peste 90% împotriva virusului inițial, sunt mai puțin eficiente împotriva variantei Delta”, subliniază Claude-Agnès Reynaud, imunolog și director de cercetare la „Institutul Național de Sănătate și Cercetare medicală (Inserm).

Mulți francezi au fost vaccinați acum mai bine de șase luni

În plus, imunitatea conferită de vaccin nu este eternă, la fel și cea dobândită în urma unei infectări „naturale”. „La aproximativ șase luni după administrarea celor două doze inițiale, protecția începe să scadă în unele cazuri”, spune Marie-Paule Kieny, virusolog și președinte al comitetului de vaccinare anti-Covid-19. „Însă eficiența împotriva formelor severe este încă ridicată la persoanele sub 65 de ani, după șase luni”, spune omul de știință.

În Franța, aproape 11 milioane de persoane au fost complet vaccinate în urmă cu mai bine de șase luni, în principal persoane în vârstă și/sau vulnerabile. Asta înseamnă că înainte de lansarea campaniei cu a treia doză, aproximativ 20% dintre persoanele vaccinate erau mult mai puțin protejate decât în ​​săptămânile de după administrarea dozei 2.

„Trebuie să ținem cont și de faptul că există oameni care dezvoltă din start un răspuns imun slab la vaccin”, menționează Claude-Agnès Reynaud. „În plus, aproximativ 10% dintre francezi nu sunt vaccinați.”

Iar sezonul de iarnă este mai propice propagării virusurilor (stăm în spații închise, aerisim mai puțin, condițiile sunt mai favorabile menținerii aerosolilor în suspensie etc.).

Statistic, vaccinarea și-a atins măcar parțial scopul

Nu înseamnă însă că vaccinarea a fost în van. Este suficient să comparăm situația în care ne aflăm acum cu cea de anul trecut. Pe 23 noiembrie 2020, spitalele franceze aveau 31.500 de pacienți Covid, față de 8.525 în prezent. Unitățile de terapie intensivă aveau în jur de 4.400 de pacienți, față de 1.450 în prezent. Asta în condițiile în care virusul care circula pe atunci era mult mai puțin contagios, iar barurile, restaurantele, sălile de concerte, pe scurt, toate locurile de socializare erau închise.

Astăzi, cu un virus mult mai transmisibil și cu absența aproape totală a restricțiilor, situația este mult mai puțin gravă. Ce-i drept, epidemia începe din nou, dar la niveluri mult mai mici decât cele pe care le-am avut în trecut. O diferență care poate fi atribuită doar vaccinării în masă.

„Severitatea acestui val depinde strict de rata de vaccinare a țărilor”, spune Claude-Agnès Reynaud. „Franța merge bine, Marea Britanie mai puțin, deoarece sunt puține persoane vaccinate (80,3%) și au folosit în principal vaccinul AstraZeneca, care este mai puțin eficient. Cât despre Europa de Est, este destul de dramatic”. Țări precum Bulgaria, Croația, Serbia sau România au rate de vaccinare care nu depășesc 50%, sau chiar 30% în unele cazuri.

Pe plan internațional, valul depinde de rata de vaccinare

Austria – care tocmai a anunțat un nou blocaj până pe 13 decembrie pentru a face față unui focar – are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa de Vest (aproximativ 66%). Guvernul a decis recent să facă vaccinarea obligatorie, probabil de la începutul lunii februarie 2022. Cât despre Germania, despre care s-a vorbit mult în ultimele zile, are o rată de vaccinare de 76,6%, față de 90% în Franța.

„Dacă nu ar exista vaccinare, am fi în mijlocul unui tsunami, țara ar fi la pământ”, spune profesorul Michel Cogné, imunolog la Spitalul Universitar din Rennes. „Desigur, serviciile de sănătate se aglomerează, dar la un nivel acceptabil pentru moment. Iar pacienții sunt în mare parte nevaccinați”, adaugă profesorul Jean-Marc Tadié de la Spitalul Universitar din Rennes.

O observație locală care nu se regăsește însă la scară națională. Potrivit celor mai recente date publicate de serviciul de statistică al Ministerului Sănătății (Drees), în spital sunt acum puțin mai mulți pacienți Covid vaccinați decât nevaccinați. Dar cifrele brute sunt înșelătoare. Pentru că, atunci când le raportăm respectiv la numărul total de persoane vaccinate și nevaccinate, reiese că cei nevaccinați sunt de fapt suprareprezentați în spital. Deși sunt minoritari, ei reprezintă aproape jumătate dintre pacienții spitalizați.

Sursa: Le Figaro