Guvernul francez insistă: izolarea totală a populației trebuie evitată absolut.De ce atâta reticență de a izola populația? Consecințele economice, de sănătate și sociale au lăsat multe urme.
Consecințe economice prea mari
Conform diferitelor predicții, economiei franceze i-ar trebui cel puțin doi ani pentru a se reface după pandemie. A pierdut în jur de 10% din PIB-ul acestui an. După ieșirea din izolare a avut loc o ușoară revenire, dar consecințele unei re-izolări ar fi „dramatice”, potrivit lui Marc Touati, economist și președinte al cabinetului ACDEFI. „În timpul primei izolari, scăderea activității a fost de cel puțin 20%. Când ai căzut atât de jos, există în mod necesar o revenire mecanică ce are loc”.
Ne întoarcem la nivelul de dinainte de criză? Suntem departe de asta. „În ciuda ieșirii din izolare, nu suntem încă la nivel din trecut. Șocul a fost atât de sever și chiar cu o revenire tehnică, suntem încă foarte departe. Și dacă atunci când urcăm ne scufundăm din nou cu o izolare, ne putem îneca. Acest lucru este extrem de periculos ”, spune economistul.
De asemenea, criza a afectat serios bugetul familiilor și a dezvăluit mari inegalități. Patru din zece francezi spun că sunt deja afectați financiar de criza coronavirusului, potrivit celui de-al nouălea barometru Cofidis / CSA.
Un risc social și de sănătate ridicat
Toți oamenii de știință sunt de acord, izolarea a salvat vieți: 3,1 milioane de decese în 11 țări europene potrivit unui studiu realizat de Imperial College London. Prin urmare, eficacitatea acesteia nu este pusă la îndoială. „Evident, funcționează. Pentru a opri circulația virusului, este foarte eficient. Țările care se izoleaza din nou, chiar și la nivel local, o fac pentru a limita epidemia și nu pentru a evita supraaglomerarea spitalelor. Ideea este de a opri răspândirea cu mult înainte ca spitalele să aiba probleme”, analizează Carole Dufouil, epidemiolog. „Dar nu avem suficientă retrospectivă, am avea nevoie de date despre cauzele deceselor în timpul crizei, pentru a vedea dacă au existat consecințe pentru alte boli. La fel și la nivel psihologic ”, notează ea.
De acest lucru se teme Consiliul Științific. „Această decizie gravă (izolare) va trebui luată ținând cont de impactul epidemiei Covid-19 asupra sănătății dar și de impactul unei a doua izolări asupra societății atât în ceea ce privește patologiile non-Covid-19 cât și din punct de vedere economic și social”, scriu experții.
În timpul izolării, mulți medici au avertizat asupra acestor riscuri de „daune colaterale”. Bolnavii cronici au părăsit spitalele și cabinetele medicale. Mai rău, unele persoane au subestimat alertele grave, cum ar fi atacul cerebral sau atacul de cord.
Un cadru legal obligatoriu pentru executiv
Pentru a izola populația la fel ca pe 17 martie, guvernul va trebui să instituie o nouă stare de urgență pentru sănătate, în ciuda încercărilor majorității de a înscrie definitiv anumite dispoziții.
„Am luptat ore întregi în Senat, pentru a putea să mențin în condițiile legii, în timp ce ieșim din starea de urgență pentru sănătate, măsuri care permit acțiuni active și locale și a fost o luptă complicată. Nu am reusit să ajungem atât de departe pe cât sperau guvernanții, deoarece senatorii au considerat că este necesar să limiteze puterile de acțiune ale guvernului”, a recunoscut ministrul Sănătății.
În timpul dezbaterii din Parlament, Senatul a căutat la prima lectură să fie „constructiv” prin reducerea domeniului de aplicare a restricțiilor posibile. Însă deputații au reintrodus posibilitatea interzicerii circulației sau a ordonării închiderii temporare a unităților din anumite zone în care se observă o circulație activă a virusului. Potrivit Consiliului Constituțional, paznic al legilor din Franța, aceste interdicții privind circulația oamenilor „nu pot duce la interzicerea caselor sau împrejurimilor”. Prin urmare, o izolare strictă ar necesita un nou decret.