INTERVIU Le Figaro – Eseistul și jurnalistul american Christopher Caldwell subliniază că, fără criza coronavirusului, Donald Trump ar fi fost probabil reales. El atribuie scorul bun a președintelui rezultatelor sale economice.
Christopher Caldwell este editor la Claremont Review of Books (Los Angeles), colaborator de opinie la „New York Times” și autor al „A Revolution Before Our Eyes” (The Gunner) și „The Age of Entitlement: America Since The Sixities ”. Este membru al consiliului editorial al revistei „Comentariu”.
LE FIGARO: Mulți au prezis o victorie ușoară pentru Joe Biden, dar rezultatul alegerilor din SUA este extrem de strâns. Ce arată asta?
Christopher CALDWELL: Evident, un eșec al jurnaliștilor și al sondajelor. Considerat, pe bună dreptate, drept o greseală profesională. Dar reflectă și o problemă mai profundă. Odată cu globalizarea, cetățenii occidentali au cedat o mare parte din puterea lor democratică de luare a deciziilor către experți: bancheri centrali, designeri de algoritm ai motoarelor de căutare, epidemiologi… dar și institute de sondaje și jurnaliști. Donald Trump, ca și alți populiști, nu are încredere în acești experți. Pune la îndoială însăși expertiza lor. El spune că nu servesc țara, ci o exploatează. Un eșec precum cel al sondajelor pare să confirme punctul de vedere al lui Trump.
Care sunt sursele popularității lui Donald Trump în anumite zone ale Americii?
Nu doar în unele zone din America! Trump a câștigat 85% din districtele din Statele Unite în 2016 și probabil le va câștiga și anul acesta. De ce? Explicația este o divizare între aceste locuri care participă la economia mondială și cartierele periferice care nu participă.
Democrații reprezintă elitele financiare și tehnologice ale orașelor globalizate și pe cei care depind de ele, în special minoritățile rasiale și sexuale care se bucură de hegemonie asupra sistemului de justiție al drepturilor omului. Trump reprezintă restul. Acest lucru are ca rezultat o împărțire a țării la 50-50.
Ce ne vom aminti din mandatul lui Donald Trump? Care este bilanțul său în termeni de politică internă și externă?
Dacă punem deoparte legea de reducere a impozitelor, Trump nu a adoptat nicio lege care să fie demnă de menționat – niciuna. Nu este vina lui. Este rezultatul prăbușirii instituțiilor americane. Planul de reformă în domeniul sănătății al lui Barack Obama și reforma educațională a lui George W. Bush sunt singurele legi majore ale acestui secol.
Dar legislația nu este singura modalitate de a schimba o țară, iar palmaresul lui Trump a fost, în multe privințe, impresionant. El a fost ales pentru a pune capăt intervențiilor așa-numite „umanitare” și a făcut-o. El a anulat „acordul” lui Barack Obama care i-ar fi dat Iranului o cale către armele nucleare. Trump a întărit, de asemenea, poziția Israelului în Orientul Mijlociu. Insistența sa ca țările europene să participe mai mult la costurile propriei apărări a fost brută și poate nepopulară printre aliați. Dar, după cum știu majoritatea cetățenilor europeni, are dreptate. Mulți americani admiră economia germană de export, dar nu sunt dispuși să o subvenționeze.
Și a schimbat complet modul în care americanii din ambele tabere privesc dependența lor de produse chinezești ieftine. Aceasta este, de fapt, o victorie de nuanță: tranzacționarea este bună, dar nu oricând și oriunde. Când o țară industrială presupus avansată nu este capabilă să fabrice măști chirurgicale, șervețele de mâini și ibuprofen în timpul unei pandemii, globalizarea a mers prea departe.
Dar cea mai mare realizare a lui Trump este în economie. Alți președinți au permis o creștere economică constantă. Dar în primii trei ani ai președinției Trump, o parte disproporționată din câștiguri a fost destinată clasei muncitoare. A adus creșteri salariale de aproape 5% pentru muncitorii care aveau cele mai mici salarii. Aceasta a fost prima nivelare a veniturilor din secolul trecut. Pentru asta au votat alegătorii din părțile uitate ale țării în 2016. Pentru asta, un număr surprinzător de tineri latini și negri au votat pentru Trump și anul acesta.
De ce au avut politicile economice ale lui Trump astfel de efecte egalitare? Încă nu este foarte clar. Poate că restricțiile sale asupra imigrației au redus concurența salarială pentru americanii săraci. Oricare ar fi motivul, viitorii președinți vor dori să-l studieze. Coronavirusul a dat totul peste cap, dar alegătorii și-au amintit de acest lucru și o majoritate dintre ei aprobă politicile sale economice, chiar și acum.
Dacă nu ar fi fost criza coronavirusului, am fi văzut un val trumpist?
Probabil că Trump ar fi fost reales cu ușurință, deoarece centrul campaniei ar fi fost economia, nu protestele rasiale și revoltele urbane de la începutul verii. Din păcate pentru el, Wisconsin, un stat crucial pe care l-a câștigat în 2016 și pe care l-a pierdut în 2020, a fost devastat atât de virus, cât și de revoltele din zilele premergătoare alegerilor. Un „val” în favoarea lui Trump ar fi fost puțin probabil. Cu toate acestea, trebuie remarcat, totuși, că republicanii s-au plasat mult mai bine decât se așteptau la alegerile parlamentare din această săptămână.
Oricare ar fi rezultatul, America va ieși din aceste alegeri mai divizată ca niciodată. Cum se vor reconcilia cele două Americi?
Cel mai îngrijorător nu este faptul că cele două Americi sunt împărțite asupra a ceea ce ar trebui să facă țara, aceasta este starea normală a lucrurilor într-o democrație. Ci se datoreaza faptului că cele două Americi nu se mai pot înțelege asupra a ceea ce ar trebui să fie țara.