Numărul cazurilor Covid sunt în creștere. Politicienii și oficialii se fac auziți din nou, cum ar fi Emmanuel Macron, care marți seară a făcut un anunț referitor la dorința lui de a da un impuls campaniei de vaccinare, sau directorul OMS Europa, Hans Kluge, care atenționează că „suntem, din nou, epicentrul epidemiei”.
Germania, cea mai mare economie a Europei, atinge o rată a incidenței de 335 de cazuri la un milion de locuitori în prima săptămână a lunii noiembrie, un nivel record de la începutul pandemiei. În Marea Britanie a fost peste 500, în Austria aproape de 900, una dintre cele mai înalte rate din lume.
În Elveția, se înregistrează 279 de cazuri la 1 milion de locuitori și 4150 de cazuri în ultimele 24 de ore, un nivel care nu mai fusese atins din ianuarie 2021. Numărul infectărilor „se dublează la fiecare două săptămâni”, spune șefa secției de boli infecțioase a Oficiului Federal de Sănătate Publică elvetian, pe 9 noiembrie.
Europa pare a fi pe o cale periculoasă, determinându-l pe Hans Kluge să spună că „am putea vedea încă 500.000 de decese din cauza Covid-19 în regiune, până în februarie”.
Se repetă scenariul din 2020? Situația epidemiologică, în orice caz, are un anumit aer de déjà vu. Cum se explică? Și cum va fi iarna?
1.Trăim același scenariu ca în 2020?
După două luni, pandemia Covid-19 a recăpătat teren pe Bătrânul Continent. „Noul val de mătură cu o violență rară Europa Centrală și de Est, din statele baltice până în Grecia, din Ungaria până în Rusia și Ucraina”, observă Antoine Flahault, directorul Institutului pentru Sănătate Globală al Universității din Geneva. Aceste regiuni se caracterizează printr-un nivel foarte ridicat de contaminare, spitale copleșite și o mortalitate adesea alarmantă. Rata de vaccinare este adesea mult mai mică decât în Europa de Vest”.
Și țările din Europa de Vest se confruntă cu o revenire semnificativă a pandemiei – Germania, Olanda și Austria raportează cele mai puternice valuri de infectare înregistrate vreodată de la începutul crizei de sănătate – nivelurile spitalizărilor și deceselor, totuși, rămân mai scăzute decât în timpul valurilor dinainte de începerea vaccinării.
„Ele au fost reduse cu un factor de trei până la zece pentru niveluri de contaminare comparabile”, subliniază Antoine Flahault. Tendința poate fi observată și în Elveția, Franța, Italia și Portugalia, care au cunoscut, deși mai recent, o creștere a infectărilor.”
„Ca și în 2020, situația este îngrijorătoare, dar decorelarea dintre creșterea cazurilor și cea a spitalizărilor și a deceselor este un semn că nu este același grad de urgență”, analizează Julien Riou, epidemiolog la „Universitatea din Berna”.
2.De ce cresc cazurile?
Mai mulți factori intră în joc, potrivit oamenilor de știință.
Este consecința relaxării măsurilor de sănătate, relaxării gesturilor de prevenție și distanțare, consecința unei oboseli de înțeles, desigur, dar care vine la momentul nepotrivit. Cu siguranță, țările care și-au relaxat măsurile se confruntă cu o revenire care pare timpurie și este mai pronunțată.
Însă Marea Britanie, unde numărul de noi infectări rămâne la un nivel ridicat, nu înregistrează o creștere a incidenței, ci o anumită scădere destul de inexplicabilă, și asta chiar dacă țările care nu și-au relaxat măsurile se confruntă cu o creștere a cazurilor”.
În cele din urmă, apariția unei „subvariante” Delta, numită Delta +, despre care se crede că este cu aproximativ 10% mai transmisibilă decât Delta deja foarte transmisibilă, ar putea contribui, de asemenea, la scăderea actuală.
În ciuda acestor numeroși factori menționați, „procentul problemei rămâne mai presus de toate acoperirea vaccinală, în general insuficientă în Europa”, spune la rândul său Julien Riou. Pentru a ilustra, epidemiologul amintește că țările cu cea mai importantă acoperire vaccinală precum Spania (80%) și Portugalia (98% dintre cei peste 25 de ani) sunt și cele care în prezent observă cele mai puține cazuri..
3.Cine este mai afectat?
„Este clar că cele mai afectate grupuri sunt cele mai puțin vaccinate ”, spune Antoine Flahault.
Cu 227 de cazuri la 100.000 de locuitori în săptămâna 25-31 octombrie, grupa de vârstă 10-19 ani continuă să reprezinte populația cea mai infectată cu SARS-CoV-2, așa cum este de la sfârșitul lui august. „Pentru toate bolile virale, începând cu gripa, persoanele sub 20 de ani reprezintă jumătate din infectări și, prin urmare, sunt un motor de transmitere.
Același lucru este valabil și pentru coronavirus, adaugă Antoine Flahault. Deoarece este mai dificil să se impună gesturi de prevenție copiilor, întrucât ei petrec ore întregi în încăperi închise, aglomerate, adesea prost ventilate, ei reunesc toate condițiile favorabile unei explozii de cazuri.”
4.De ce strategia „doar vaccinuri” nu este soluția potrivită?
Încă din vară, guvernul britanic a susținut așa-numita strategie „doar vaccinuri”, ridicând ultimele restricții de sănătate aplicate, precum distanțarea fizică și purtarea obligatorie a măștilor. Din păcate, țara a înregistrat o creștere reală a numărului de infectări.
„Danezii, prin relaxarea tuturor măsurilor pe 10 septembrie, se tem acum că revenirea semnificativă pe care o observă le va supraaglomera spitalele”. Guvernul a anunțat pe 8 noiembrie că va reintroduce în curând certificatul Coronapass Covid.
5.La ce ne putem aștepta pentru următoarele câteva luni? Există din nou riscul de saturație a spitalelor?
„Se pare că saturația spitalicească este încă posibilă în Europa de Vest, în special din cauza variantei Delta, care este foarte transmisibilă, dar și mai virulentă decât tulpinile anterioare”, spune Antoine Flahault.
Având în vedere puterea și vigoarea valurilor observate în Germania, Olanda sau Marea Britanie, țări mai vaccinate decât Elveția, de exemplu, se pare că vaccinul oferă o protecție imperfectă împotriva transmiterii virusului.
„Trebuie să ne așteptăm să vedem, în lunile următoare, transmiterea virală stabilizată la un nivel intermediar, cu un număr de decese probabil sub cel cunoscut în 2020”, spune Julien Riou. „Dar va fi regretabil să ne gândim că multe decese ar fi putut fi evitate”.
Sursa: Le Temps