Emmanuel Macron crede că Dumnezeu și știința pot coabita și se pot „hrăni reciproc”

„Cred profund că pot exista continuități între Dumnezeu și știință, religie și rațiune.” Este afirmația lui Emmanuel Macron dintr-un text publicat marți, 21 decembrie, pe site-ul L’Express. În plină dezbatere pe tema conspirațiilor, șeful statului consideră astfel „de dorit” ca rațiunea și religia să „poate trăi una lângă alta, uneori chiar să se hrănească una cu alta”.

„Da, știința și Dumnezeu, rațiunea și religia pot trăi, așadar, una lângă alta, uneori chiar să se hrănească reciproc. Acest lucru este chiar de dorit, atât de mult aspirația pentru rațiune și nevoia de transcendență coexistă în fiecare dintre noi”, subliniază el. Datorită secularismului care „face posibilă această bogată coabitare”, Franța „va continua să fie o națiune rațională și hotărât spirituală. Națiune de cetățeni liberi să critice și liberi să creadă”, concluzionează președintele.

Știința – „Niciodată, fără îndoială, omenirea nu a avut atât de mult nevoie de ea”

Emmanuel Macron apără energic știința în introducerea textului: „Fără îndoială, omenirea nu a avut niciodată atât de mult nevoie de știință” pentru a face față pandemiei Covid-19. Totuși, „îndoiala în fața discursului științific a continuat să crească în societatea noastră. Conspirația câștigă teren și ia forme din ce în ce mai extreme, așa cum demonstrează impactul tot mai mare al mișcării QAnon”, spune el. „Fundamentalismul religios și explicațiile sale totalizante care privilegiază credința în detrimentul rațiunii, credința în detrimentul cunoașterii și exclud îndoiala constructivă, devin din ce în ce mai semnificative”, adaugă el.

Apariția epocii « toți la fel » descalifică puțin mai mult autoritatea cercetătorului, al cărui cuvânt este pus la același nivel cu cel al comentatorilor”. El solicită „întregii națiuni să se mobilizeze pentru a se opune raționamentului luminat – conspirației, cultura faptelor și recunoașterea autorității științifice – relativismului, o Republică fermă în apărarea sa, puternică în valorile sale, alimentată de dezbaterile sale – fundamentalismului”.

De la începutul mandatului de cinci ani, Emmanuel Macron, care a spus în 2016 că crede în existența „unei transcendențe”, s-a referit în mod repetat la problemele religioase în timpul întâlnirilor cu evrei, musulmani, catolici sau, mai recent, protestanți.

Sursa: Le Point