Elon Musk a intrat în conștiința publică acum ceva mai bine de 10 ani, când Tesla era un startup excentric, care punea baterii în șasiurile mașinilor sport Lotus. A devenit ulterior un guru al electricității, construind mașini despre care a promis că, într-o zi, se vor conduce singure, cu portiere care se ridică cam ca cele ale mașinii din „Back to the Future”.
Musk a jucat rolul noului tip de CEO, unul care face glume pe Twitter, ține legătura cu fanii și chiar a redefinit ideea de distracție cu mașina. Apoi lucrurile au început să se schimbe. Și-a asumat riscuri din ce în ce mai mari, și financiare, dar și cu propria viață. Mai mult, a riscat și cu banii, carierele, reputațiile și viețile altora. Iar limitele care altă dată l-ar fi reținut, au început să cadă una după alta.
Săptămâna aceasta, CEO-ul relaxat de odinioară a devenit altceva. Ce a devenit exact, depinde de punctul tău de vedere asupra pandemiei.
Poate a devenit un personaj dintr-un roman al lui Ayn Rand, care ia atitudine împotriva „măsurilor autoritare și nedemocratice de restrângere a libertăților individuale” care afectează afacerile și publicul, care luptă pentru binele comun și își asigură angajații că pot continua să-și asigure traiul.
Sau poate e doar un director de modă veche (mă rog, unul care are și cont de Twitter) care cere ca angajații săi nesindicalizați să treacă înapoi la liniile de asamblare ale mașinilor, chiar dacă își pun sănătatea în pericol și încalcă dispozițiile departamentului de sănătate, nu pentru binele comun, ci pentru profitul companiei.
Persoana publică Musk e foarte diferită de ceea ce era la început. Odată era un antreprenor, care făcea deliciul caricaturiștilor, popular printre angajați, care-și bătea joc de toți investitorii care spuneau că firma sa nu va supraviețui.
Tesla și Musk au promis lucruri importante, pe care producătorii de automobile nu le făcuseră niciodată, iar când criticii au pus la îndoială promisiunile, nu numai că le-au îndeplinit, chiar le-au depășit. Musk a promis un SUV cu autonomie de 300 de mile, care va accelera mai rapid ca un Porsche, ceea ce inițial părea imposibil. Și totuși, clienții săi conduc acum aceste mașini. Mașinile Tesla pot face lucruri considerate miraculoase. Pot fi updatate wireless în timp real și multe altele. Capitalizarea Tesla a crescut și a tot crescut, într-un mod care poate părea miraculos.
Musk a susținut ideea zborului către Marte și, în același timp, a negat că ar fi marțian. Comportamentul său a fost diferit față de al oricărui CEO al unui producător de mașini, iar fanii s-au tot adunat, contul său de Twitter beneficiază acum de același nivel de atenție ca al președintelui Trump. Când Elon Musk postează un tweet cu un mic indiciu despre un produs ce urmează să apară sau despre o eventuală distrugere a planetei, agențiile de presă preiau imediat. Chiar și CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, i-a cerut sfatul lui Musk cu privire la îmbunătățirea serviciilor platformei.
În vara lui 2018, o echipă de fotbal de copii din Thailanda, a rămas captivă într-o peșteră care se umplea cu apă. Când copiii și antrenorul lor au cerut cu disperare ajutor, Musk și-a oferit serviciile. Echipa sa a folosit tehnologia capsulei dezvoltată de compania de rachete SpaceX, pentru construcția unui submarin cu care să sprijine eforturile de salvare.
Însă după ce unul dintre salvatori a criticat submarinul, Musk a reacționat nervos, numindu-l pe acesta „pedo”.
A fost prima dată când opinia generală că Musk poate face orice, că știe mai multe decât experții tradiționali, s-a întors împotriva sa.
Salvatorul l-a dat în judecată pe Musk pentru defăimare. Musk a câștigat, însă victoria n-a făcut decât să-l înverșuneze să atace orice critică venită la adresa sa. Musk, liderul rebel de odinioară, devenise magnatul bogat care a zdrobit în instanță un lucrător de intervenție rapidă.
Chiar înainte de câștigarea procesului, contul de Twitter a lui Musk, a luat-o într-o direcție… costisitoare. Pe 7 august 2018, Musk a postat mesajul că Tesla devine companie privată, cu prețul de 420 de dolari pe acțiune și că finanțarea afacerii este sigură. Un asemenea anunț ar fi creat valuri de șoc în lumea afacerilor, oricum ar fi fost făcut. Și totuși, anunțul a venit cu atâta lejeritate, încât unii s-au întrebat dacă nu cumva Musk are ceva de ascuns. Imediat au apărut informații că, de fapt, afacerea e departe de a fi finalizată și că finanțarea din Arabia Saudită nu s-a mai concretizat.
The U.S. Securities and Exchange Commission(SEC) a declarat că „de fapt, Musk nu a confirmat și nici măcar nu a discutat termenii cheie ai afacerii, inclusiv prețul, cu vreun potențial finanțator”.
Ar fi trebuit să fie picătura care umple paharul, pentru că una e să te războiești cu un scafandru speolog și cu totul altceva să te iei de piept cu reglementatorii guvernului federal american. Acționarii i-au intentat proces pentru manipularea intenționată a prețului acțiunilor Tesla.
SEC a solicitat ca lui Musk să i se interzică să fie director al unei companii cotate la bursă, cerând plecarea sa imediată de la Tesla.
Dar nu s-a întâmplat.
Musk și-a petrecut următoarele săptămâni luând peste picior SEC pe contul său de Twitter. După luni de negocieri, SEC a fost de acord cu o înțelegere al cărei singur rezultat notabil a fost că Tesla urma să numească un nou președinte, iar Musk să fie evaluat de un”avocat pentru valori mobiliare cu experiență”.
Dar asta nu a contat pentru investitori. Acțiunile Tesla au urcat și mai mult, ajungând la o capitalizare mai mare ca a celebrului „Big Three”, adică Ford, General Motors și Fiat Chrysler Automobiles, luate împreună.
Apoi a lovit pandemia.
Într-una din țările cel mai greu afectate de coronavirus, angajații Tesla se întorc la lucru în fabrica din Fremont, California. În ciuda restricțiilor impuse de autoritățile de sănătate publică, liniile de asamblare au fost puse din nou în funcțiune în acest weekend-ul trecut. Ca de obicei, pe Twitter, Musk a scris că dacă cineva ar trebui să fie arestat pentru nerespectarea dispozițiilor, acela ar trebui să fie el. Departamentul local de sănătate publică a capitulat, acceptând solicitarea lui Musk de a redeschide fabrica săptămâna viitoare, chiar dacă producția a fost deja repornită.
De câteva luni, de fapt, Musk pusese sub semnul întrebării pericolul reprezentat de coronavirus. În ianuarie, a scris pe Twitter că actualul coronavirus nu e cu nimic mai periculos decât alte tipuri de virusuri, în ciuda opiniilor experților care susțin că acesta are o rată de mortalitate mult mai mare.
În martie, când deja erau 15.000 de cazuri de Covid-19 confirmate în Statele Unite, el scria că până la sfârșitul lui aprilie numărul de cazuri va ajunge „aproape de zero”.
„Pandemia de coronavirus e o prostie”, a scris el.
Tot în martie, când Alameda County din California, unde se află birourile centrale și fabrica Tesla, a impus măsura de izolare la domiciliu, cei de la Tesla au întârziat închiderea facilităților cu o săptămână.
Numai că, la sfârșitul lui aprilie, Statele Unite se apropiau de 1 milion de cazuri, iar la momentul în care Musk a forțat redeschiderea fabricii sale, peste 80.000 de americani muriseră.
Într-o conferință recentă cu investitorii, Musk și-a făcut timp să atace restricțiile care, spune el, îi afectează afacerile, comparându-le cu „arestul la domiciliu”.
La redeschiderea fabricii, Musk a spus că s-au luat măsuri pentru siguranța angajaților. Oficialii din sănătate au spus că vor monitoriza aceste măsuri, ca să se asigure că lucrătorii sunt, pe cât posibil, protejați de infectare.
Totuși, Musk și Tesla nu sunt chiar renumiți pentru măsurile de protecție, chiar privind protecția muncii. Este, până la urmă, compania care furnizează un software pentru conducere autonomă despre care avertizează că e încă în mod „beta test”. Musk și Tesla susțin că softul lor este mai sigur ca un șofer uman, dacă este folosit așa cum trebuie. Alți producători de automobile care oferă o tehnologie similară, spun că nu ar pune niciodată un software aflat în teste pe drumurile publice.
Totuși, cei de la Tesla nu sunt recunoscuți pentru răbdare. În vreme ce alți producători așteaptă ca izolarea să se încheie înainte să își redeschidă fabricile, Tesla forțează. Un fel de „la bine și la rău”. Dar acum, când nicio piedică guvernamentală pare să nu-i mai stea în cale lui Musk, sănătatea și viețile angajaților depind de deciziile sale.
Iar barierele impuse de societate depind de instituțiile care să asigure respectarea și strictețea lor. Însă aceste bariere nu au fost gândite să reziste atacurilor unui CEO agresiv, în condițiile în care bunăstarea angajaților e sub semnul întrebării, șomajul crește, iar instituțiile statului, supuse unui test real, cedează una după alta. Și cu o asemenea breșă în aceste bariere, nimeni nu știe cine l-ar putea opri pe Elon Musk.