de Răzvan Țupa
- – Profesorul Vintilă Mihăilescu, fost director al Muzeului Ţăranului Român, a încetat din viaţă astăzi dimineață la Spitalul Fundeni.
- – Profesorul avea 68 de ani şi a fost diagnosticat în 2018 cu un tip de cancer agresiv al sângelui.
- – Anul trecut, Vintilă Mihăilescu a fost operat în Franţa..
Antropologul şi profesorul Vintilă Mihăilescu nu mai este printre noi. El se lupta de mai multă vreme cu o boală grea, iar anul trecut fusese internat la un spital din Franţa.
Anunţul morţii fostului director al MŢR a fost confirmat pentru MEDIAFAX de Bogdan Iancu, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice.
Vintilă Mihăilescu s-a născut pe 23 mai 1951. A fost cunoscut în calitate de scriitor, publicist, psihosociolog şi atropolog. Din 2005 până în 2010 a fost directorul Muzeului Ţăranului Român. Era specializat în etnopsihologie, identitate şi etnicitate şi studiul comunităţilor. A condus, din 2000, Catedra de Sociologie de la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice (SNSPA).
În 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. Între 1998 şi 2018 a fost colaborator permanent la revista Dilema (Veche), unde a deţinut rubrica „Socio-hai-hui”. A mai publicat: Paysans de l’histoire (în colab., 1992), Fascinaţia diferenţei (1999), Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei (2000), Svakodnevica nije vise ono sti je bila (Belgrad, 2002), Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani (2010). De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut Socio-hai-hui prin Arhipelagul România (2006), Antropologie. Cinci introduceri (ed. I, 2007; ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2009), Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape (coord., 2009), Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică (ed. I-II, 2013), Condiţia romă şi schimbarea discursului (coord. împreună cu Petre Matei, 2014), Apologia pîrleazului (2015), De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc (coord., 2017), Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană (2017) şi Etnogeneză şi ţuică (2018).