Realitatea dezamăgitoare, presiunea socială, nostalgia copilăriei… Vacanțele de sfârșit de an sunt pentru unii sinonime cu fericirea, dar pentru alții rimează cu depresia. Doi psihologi explică fenomenul și oferă căi de reflecție.
Este un fapt, nu toată lumea este copleșită de valul tradițional al dragostei de sărbători. Se întâmplă chiar ca reuniunile de familie, cadourile, masa cu șase feluri de mâncare și artificiile de Revelion să îi deprime pe mulți. Ei sunt numiți „natalofobi”, adica anxioși de Crăciun sau anti-Anul Nou. Cum și de ce poate această perioadă să submineze atât moralul?
O realitate dezamăgitoare
Nu ne lipsește timpul să ne gândim la cadourile perfecte pe care urmează să le strecuram sub brad. Ca să nu mai vorbim de ghirlande și alte accesorii de Crăciun instalate pe străzi începând din noiembrie. Întreaga problemă ar fi asta: „Perioadă este adesea în fantezie. Ne imaginăm doar grandiosul și magicul. Realitatea vine inevitabil să dezamăgească această viziune, pentru că nimic nu este niciodată perfect”, explică Samuel Dock, psiholog clinician și autor al cărții Inconvenient Praise of Psychoanalysis.
Fantezia provine din ceea ce transmite mass-media. „Este normal ca sărbătorile noastre de sfârșit de an să nu arate ca în reclame sau filme. Această perfecțiune este de neatins”, spune Boris Charpentier, psiholog și trainer motivațional. În plus, așteptările nu sunt răsplătite în practică: „Sărbătorile durează foarte puțin și trec foarte repede. Pierdem rapid obiectul fanteziei și atunci poate apărea frustrarea”, indică Samuel Dock.
Îndemnul spre fericire
În luna decembrie domnește un singur cuvânt de ordine: fericire. Scăldați în lumina incandescentă a iubirii, plini de planuri de viitor, râs în hohote: este lista comportamentală perfect de adoptat. „Suntem așteptați să încheiem anul apoteotic. Este o constrângere și o adevărată normă socială”, deplânge Samuel Dock. Trebuie să dai tot ce este mai bun din tine, inclusiv în rolul din cadrul familiei, „să fii mama perfectă care s-a gândit la desertul preferat al mătușii și care a organizat o masă frumoasă: așa se așteaptă de la noi. Trebuie să te autodepășești în propriul tău rol”, spune Boris Charpentier.
Această presiune a societății ne încurajează pe toți să nu fim singuri în ziua de Crăciun, în ajunul Anului Nou și în ziua de Anul Nou. „Există un stres în organizarea acestei perioade. Există obligația de a face ceva. A nu face nimic reflectă o imagine foarte negativă sau chiar suferință socială. Deși a fi singur în celelalte seri ale anului nu este o problemă”, observă psihologul Samuel Dock.
Nostalgie pentru copilărie
Cauza acestei dureri sufletești se poate datora copilăriei. Magia sărbătorilor a funcționat vreodată mai bine decât la copii? Când creștem, ținutul basmelor dispare. „Nu îl mai găsim niciodată în viața noastră. Odată devenit adult, știi prețul tuturor acestor lucruri și nimic nu este magic până la urmă. Pentru ca acest moment să fie remarcabil, trebuie să-l organizezi și să-l faci tu însuți remarcabil. Unor oameni le este greu să suporte această deziluzie”, confirmă Samuel Dock.
Încă din copilărie, sfârșitul de an are o aromă aparte pe care nu vrem să o pierdem. Potrivit lui Boris Charpentier, nu trebuie făcută o paralelă între poveștile copiilor și realitate, altfel dezamăgirea este asigurată.
Odată ce sărbătorile s-au încheiat, cum poți evita să cazi în depresie? În primul rând, este esențial să nu te simiti vinovat. „Este în regulă că nu vrei să sărbătoresti anul care se apropie de sfârșit. Nu este nicio rușine să simți emoții negative. Cred că este inevitabil și că toată lumea va simți asta într-un moment din viața ”, spune Samuel Dock.
Așadar, dacă nu vrei să cutreieri străzile în căutarea cadoului ideal și te atrage o seară petrecută acasă, în fața televizorului, poți face asta. Nu are rost să te forțezi, este inutil te prefaci că ești fericit, trebuie să-ți urmezi dorința mai presus de toate”.
Sursa: Le Figaro