Trei judecători federali au decis că un jucător de tenis nu poate participa la următorul turneu. Cazul nu este doar despre Novak Djokovic și Australian Open. Este, în esență, o conjuctură legată de răspunsul unei întregi națiuni la pandemie – este un test care indică dacă „sacrificiile”, pentru a folosi termenul premierului Scott Morrison, a 25 de milioane de oameni ar putea fi deviate de un sârb faimos, nevaccinat. După 10 zile de teatru strident, convingător, voința populației a învins.
Reacțiile sunt, în mod previzibil, polarizate: deși există o furie rece printre discipolii lui Djokovic, reacția generală a australienilor este una de bucurie abia reținută. 83% dintre cetățeni doreau să fie deportat. Situația a devenit emblematică pentru războaiele culturale izbuncnite în contextul Covid-19, un câmp de luptă al alegerilor binare și al nemulțumirilor aprinse.
Cu toate că decizia finală a judecătorului șef James Allsop a fost aplaudată la scară largă, a lăsat câteva întrebări inconfortabile. Cel mai neliniștitor este că argumentul central al guvernului australian pentru revocarea vizei lui Djokovic nu a fost dovedit.
Vector al scepticismului vaccinal
Alex Hawke, ministrul Imigrării, a schimbat parametrii: viza a fost inițial anulată pe baza motivelor inadecvate invocate de Djokovic pentru a primi o scutire medicală, dar a doua oară i-a fost retrasă din cauză că prezența sa ar fi putut amplifica scepticismul vaccinal din țară.
Dar nu există, susține avocatul lui Djokovic, Nick Wood, „nicio dovadă care să ofere o bază logică a acestei idei”. Hawke s-a bazat pe un singur document: un articol al BBC din 6 ianuarie, intitulat „Ce a spus, de fapt, Novak Djokovic despre vaccinuri?”. Articolul se referă la declaratia lui din aprilie 2020, cu mult înainte ca vaccinurile împotriva Covid-19 să fie disponibile pe scară largă, că se opune vaccinării. Același articol conține și declarația potrivit căreia sportivul „ia în calcul vaccinarea”, dar vrea să aibă „opțiunea de a alege ceea ce este mai bun pentru corpul” lui. Acest amănunt crucial, sugerează Wood, a fost ignorat de ministru.
Stephen Lloyd, avocat care acționează în numele guvernului, nu a furnizat nicio dovadă concretă care să contracareze această afirmație. În schimb, el a citat doar ratele de vaccinare „scăzute” din Serbia și „statutul emblematic” al lui Djokovic în țara sa natală. Dar Australia, nu Serbia, era implicată în acest caz. Și nu a existat nici măcar o dovadă că intrarea lui Djokovic în Australia ar influența deciziile sanitare într-o țară în care nevoia de a fi vaccinat împotriva Covid este o convingere universală. Dimpotrivă, în cele câteva zile în care Djokovic a fost prezent în Australia, s-a administrat un număr record de doze suplimentare.
Greșelile lui Djokovic
Puțini contestă faptul că Djokovic a acționat într-un mod nesăbuit, chiar periculos: implicarea sa într-o ședință foto la Belgrad, luna trecută, deși fusese testat pozitiv pentru Covid, a fost de neinteles. De asemenea, a fost o prostie să-și lase agentul să introducă detalii false în declarația sa de călătorie. Dar, în ciuda indignării cauzate de minciuna lui Djokovic, ea a fost lipsită de importanță, Hawke recunoscând că nu au avut nicio legătură cu hotărârea sa.
Tot ceea ce a contat a fost că Djokovic a exprimat anumite opiniil pe care publicul australian le-a considerat intolerabile.
Acest lucru stabilește un precedent alarmant. Alianța Avocaților din Australia a emis o declarație conform căreia deportarea lui Djokovic reflectă că legile de frontieră australiene sunt mai puțin severe decât aspectul arbitrar al lor. Greg Barnes, purtător de cuvânt al grupului, a declarat: „Unul dintre cele mai periculoase aspecte ale chestiunii Djokovic este pregătirea guvernului federal de a considera pe cineva un risc pentru ordinea publică, doar pe baza a ceea ce percepe că ar putea fi părerile acelei persoane. Este orwellian și este profund tulburător într-o societate care se presupune că este dedicată libertății de exprimare și libertății de gândire”.
„Orwellian” este cuvântul corect. În ultimii doi ani, Australia a impus unele dintre cele mai crude politici inventate vreodată în numele sănătății publice. Familiile au fost separate, expatriații au fost amenințați cu închisoarea dacă îndrăznesc să se întoarcă în propria lor țară, iar cele 262 de zile de izolare din Melbourne au fost sintetizate de imaginea unei femei fără adăpost pe o bancă, în parc, înconjurată de opt ofițeri de poliție. Interesant este că, deși aceste excese provoacă groază în lumea exterioară, ele sunt susținute de majoritatea australienilor. Mark McGowan, premierul Australiei de Vest, a ținut granițele închise chiar și cu statele vecine timp de 22 de luni, iar acum este celebrat ca un erou.
Sursa: The Telegraph